Povestea Vinului Românesc: de la origini până în prezent
Istoria vinului incepe pe vremea dacilor: numeroase dovezi vorbesc despre comertul cu vin facut prin portul Tomis. Vinul era carat in burdufuri pana la corabii unde era asezat in amforele infipte in nisip. “Strugure” e un cuvant de origine daca, iar anticii considerau ca pe meleagurile noastre s-ar fi nascut zeul vinului.
Specialiștii spun că povestea defrişării viilor din vremea lui Deceneu are un sâmbure de adevăr. Astfel, au fost desființate viile din zona de frontieră a dacilor, deoarece constituiau o ispită permanentă pentru popoarele barbare. Ulterior s-a spus că a fost o încercare de stopare a petrecerilor bahice.
Pe teritoriul actual al României s-a cultivat viţa de vie din vremuri imemoriale, fapt dovedit și cunoscut, şi nu a fost importată, așa cum s-a întâmplat în alte ţări. De asemenea, specialiștii consideră că leagănul de naştere al viţei de vie este în sudul Mării Caspice, în urmă cu 7.000 – 9.000 de ani.
Griesbach scria: “Patria viței de vie trebuie căutată în ținuturile păduroase ale Pontului și ale Traciei, până dincoace de Dunăre, ținuturi bogate în liane.”
Filoxera a făcut ravagii la sfârşitul secolului al XIX-lea
La sfarsitul secolului XIX, erau plantate 200.000 de hectare cu vita, insa Filoxera a făcut ravagii. Desi Romania era un nume in lumea vinului, o insecta venita din America, filoxera, distruge mai bine de jumatate din plantatii in prima jumatate a secolului XX iau fiinta mai multe statiuni de cercetare viticola, iar via isi revine.
Pe lângă alte lucruri care au venit din continentul american, plantele noi, spre exemplu, au venit şi dăunători noi, cum este gândacul de Colorado. Dar, aducând viţă-de-vie de pe continentul american, a fost adusă şi această insectă, filoxera, care acolo nu produce ravagii. Trăieşte pe rădăcini, dar nu le atacă. Viţele-de-vie americane rezistă la această insectă. Când au fost aduse în Europa, insecta a început să distrugă viile şi cam din 1860 au început aceste ravagii.
S-a luptat mult la vremea respectivă; s-a încercat inundarea plantaţiilor, să se facă şanţuri împrejur, ca să nu treacă, dar n-au rezistat aceste măsuri de luptă. S-a injectat şi sulfură de carbon. Singura posibilitate a fost altoiul. S-au adus viţe americane, ca să se folosească rădăcinile rezistente la această insectă. S-au altoit pe viţele americane cele europene şi asta este soluţia care se foloseşte şi azi. În România, pentru prima dată a fost semnalată filoxera în 1866, la Chirnogeni, pe lângă Valea Călugărească, în zona Dealu Mare.
Filoxera nu se întinde însă pe terenuri nisipoase. Unde au fost terenuri nisipoase nu au fost atacate viile, pentru că acolo nu trăieşte filoxera, nu poate săpa galerii.
Ce vinuri preferă românii în prezent?
E interesant ceea ce se întâmplă în România. Suntem încă o ţară în care consumul de vinuri demiseci şi demidulci predomină. E interesant, pentru că din punctul ăsta de vedere nu cred că mai există vreo ţară din Europa care să aibă un consum atât de ridicat de vinuri demidulci, demiseci şi chiar dulci. Dar probabil că este legat şi de gastronomia românească, de modul de preparare a hranei. La un vin sec trebuie să ai şi o mâncare foarte bună; la un vin mai dulce parcă n-ai nevoie de ceva deosebit.
Cea Mai Veche Cramă
Cea mai veche cramă descoperită de arheologi se află în complexul de peșteri Areni-1 din Vayots Dzor, Armenia, datând din aproximativ 4100 î.Hr. Acest sit conținea o presă de vin, vase pentru fermentație, borcane și cupe, precum și semințe de Vitis vinifera. Descoperirile sugerează o tehnologie avansată, indicând că producția de vin este cu mult mai veche decât această dată.
„Acest sit ne oferă o nouă perspectivă și reprezintă cea mai veche dovadă documentată a producerii vinului”, afirmă arheologul Gregory Areshian de la Universitatea California din Los Angeles, într-un interviu pentru National Geographic.
Comentează pe FACEBOOK
