Dragobete – Sărbătoarea iubirii la români

Dragobete este sărbătorit pe 24 februarie de către români,o tradiție străveche care celebrează iubirea, începutul primăverii și renașterea naturii.

Considerată echivalentul autohton al Zilei Îndrăgostiților, această sărbătoare are rădăcini adânci în mitologia și cultura populară românească.

Legenda lui Dragobete – Zeul Iubirii

Potrivit folclorului, Dragobete era fiul Babei Dochia, un tânăr chipeș, exuberant și protector al iubirii și veseliei.

Legenda spune că el fermeca inimile tinerilor cu cântecele sale de fluier și aducea dragostea în sufletele oamenilor, semn că natura se trezea la viață după iarna grea.

Se spune că Dragobete apărea în visul tinerilor, învățându-i tainele iubirii, iar după moartea sa, a fost transformat într-o plantă de primăvară, numită „năvalnic”.

Originea și etimologia numelui

Numele „Dragobete” stârnește curiozitatea cercetătorilor. Unii filologi susțin că provine din termenii slavi „dragu” (drag) și „biti” (a fi), adică „a fi drag”.

Alte teorii indică origini dacice, din „trago” (țap) și „bete” (picioare) sau chiar din „drag” (chip frumos) și „betel” (casa lui Dumnezeu), sugerând astfel un simbol al frumuseții și divinității.

Tradiții și obiceiuri de Dragobete

În trecut, tinerii îmbrăcați în straie de sărbătoare se întâlneau în pădure pentru a culege primele flori ale primăverii.

Urma jocul „zburătoritul”, când fetele alergau spre sat, iar băieții le urmăreau pentru a le săruta.

Dacă o fată se lăsa prinsă, sărutul simboliza o logodnă neoficială, care era anunțată ulterior comunității.

În această zi, păsările „se logodesc” și încep să-și construiască cuiburi, semn al iubirii eterne.

Oamenii, inspirându-se din acest ritual, credeau că și ei trebuie să fie veseli, iubitori și să-și arate sentimentele.

Superstiții de Dragobete

Dacă auzi o pupăză în această zi, vei fi harnic tot anul.
Ploaia de Dragobete vestește o primăvară frumoasă.
Este interzisă cearta; altfel, tot anul va fi marcat de neînțelegeri.
Fetele care vor să-și viseze ursitul pun busuioc sub pernă, asemenea obiceiului de la Bobotează.