Vaticanul se află în doliu profund după decesul Papei Francisc, survenit luni dimineață, în urma unui accident vascular cerebral. În vârstă de 88 de ani, Suveranul Pontif a murit la finalul unui pontificat de 12 ani, caracterizat de o influență majoră asupra lumii catolice, dar și de provocări intense venite din interiorul Bisericii.
Cardinalii au fost convocați marți dimineață, la ora 9:00 (ora locală), pentru prima congregație generală, în cadrul căreia se va stabili data oficială a funeraliilor. Conform tradiției Vaticanului, ceremonia de înmormântare ar trebui să aibă loc între vineri și duminică. Se preconizează participarea a zeci de lideri internaționali și membri ai familiilor regale, așa cum s-a întâmplat și în cazul Papei Ioan Paul al II-lea, în 2005.
Președintele american Donald Trump a anunțat deja că va fi prezent la funeralii alături de soția sa, Melania Trump.
Pontificat marcat de popularitate și opoziție internă
Papa Francisc, primul papă de origine sud-americană și totodată primul iezuit care a ocupat Scaunul Apostolic, a trecut la cele veșnice în contextul unei stări de sănătate precare, cauzată de o pneumonie severă. În cei 12 ani de pontificat, a reușit să câștige simpatia a milioane de credincioși prin mesajele sale de incluziune și compasiune, dar s-a confruntat și cu opoziție din partea conservatorilor din Biserică.
Trupul neînsuflețit al Suveranului Pontif urmează să fie transferat miercuri de la Casa Santa Marta către Bazilica Sfântul Petru, unde va fi expus publicului. În linie cu dorințele sale exprimate anterior, corpul va fi prezentat fără catafalc, într-o atmosferă de simplitate și sobrietate.
Ultima dorință: înmormântare fără fast
Potrivit testamentului său, Papa Francisc – născut Jorge Bergoglio – a cerut să fie înmormântat în Bazilica Santa Maria Maggiore, într-un mormânt modest, lipsit de ornamente, purtând doar numele său în limba latină: Franciscus.
Luni seară, mii de pelerini s-au adunat în Piața Sfântul Petru, aprinzând lumânări și rostind rugăciuni în memoria sa. Printre cei prezenți s-a numărat și Mateo Rey, un student mexican de 22 de ani, care a declarat pentru AFP: „A fost singurul lider religios care ne-a făcut să înțelegem că orientarea sexuală sau culoarea pielii nu contează în fața lui Dumnezeu”.
Sigilarea apartamentelor papale și anularea simbolurilor pontificale
În conformitate cu cutumele Vaticanului, atât apartamentul de la Casa Santa Marta, cât și cel din Palatul Apostolic (pe care Papa nu l-a folosit niciodată), au fost sigilate pentru protejarea bunurilor și documentelor oficiale. Panglica roșie și sigiliul de ceară au fost aplicate de cardinalul Kevin Joseph Farrell, actualul camerlengo, împreună cu înalți oficiali ai Sfântului Scaun.
În perioada de sede vacante, Farrell va gestiona administrația Vaticanului până la alegerea unui nou papă. Totodată, vor fi anulate Inelul Pescarului și sigiliile papale, pentru a împiedica utilizarea neautorizată a acestora.
Reacții internaționale și omagii globale
Lideri din întreaga lume au transmis mesaje de condoleanțe. Președintele rus Vladimir Putin l-a descris pe Papa Francisc drept un „apărător al umanității și justiției”, iar omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a mulțumit pentru „rugăciunile constante pentru pace în Ucraina”. Uniunea Europeană, ONU, Iranul, Israelul și multe alte state au transmis la rândul lor omagii.
Starul fotbalului Lionel Messi a scris pe Instagram: „Un papă diferit, apropiat de oameni, argentinian… Odihnește-te în pace, papa Francisc”.
Ultimele zile: epuizare vizibilă, dar prezență publică activă
Deși fusese externat pe 23 martie și avea recomandare medicală pentru odihnă completă, Papa Francisc a continuat să apară în public, inclusiv în timpul slujbei de Paște, unde a părut vizibil slăbit. Cu toate acestea, a salutat credincioșii din „papamobil” în Piața Sfântul Petru, păstrându-și apropierea de oameni până în ultimele zile.
O viață dedicată justiției sociale și reformei interne
Pe durata pontificatului său, Papa Francisc a militat constant pentru drepturile migranților, protecția mediului și echitatea socială. A refuzat însă să schimbe poziția oficială a Bisericii în privința avortului sau a celibatului preoților.
A fost un critic ferm al traficului de arme și a încercat să reformeze Curia Romană, să sporească rolul femeilor în Biserică și să introducă transparență în finanțele Vaticanului. În lupta împotriva abuzurilor sexuale, a abolit secretul pontifical și a cerut raportarea obligatorie a cazurilor, deși multe asociații ale victimelor l-au considerat prea rezervat.
Comentează pe FACEBOOK
