În România sunt în acest moment 32 de instutții bancare. Potrivit datelor centrate de banca centrală, 25 au înregistrat profit (profitul net cumulat fiind în valoare de 14,6 miliarde de lei) , în timp ce șapte bănci au fost pe pierdere (totalizând 413,2 milioane lei).
Cine conduce topul băncilor din România
Banca Transilvania – lider al sectorului bancar românesc
BCR ocupă tot locul 2,
CEC Bank – poziţia 3 pe podium în 2024.
În total, 12 bănci din 32 şi-au schimbat poziţiile în top în anul 2024. În top 10 a fost o singură modificare anul trecut, Raiffeisen urcând pe locul 5, în timp ce ING Bank a coborât pe 6, arată Ziarul Financiar.
O astfel de rocadă au făcut şi Intesa Sanpaolo cu First Bank, pe locurile 15 şi 16, fuziunea dintre cele două bănci urmând să fie finalizată în 2025, când First Bank va dispărea din statistici.
BNP Paribas a urcat două poziţii, de pe 20 până pe locul 18, Credit Europe Bank a căzut de pe 18 pe 19, iar ProCredit Bank a coborât o poziţie, de pe 19 până pe 20.
Alior Bank a ieşit de pe piaţa românească în 2024, în timp ce Revolut a început operaţiunile ca sucursală bancară, numărul total al băncilor din România rămânând la 32. Activele totale ale sistemului bancar au ajuns la 882 mld. lei, după un salt anual de 10%.
Anul 2024 a adus şi un profit istoric în sistemul bancar autohton, de peste 14 mld. lei, în contextul dobânzilor încă mari şi al continuării creditării, conform datelor BNR.
Băncile din România, reacție hotărâtă după anunțarea noii taxe pregătite de Guvern
Băncile sunt vizate de o taxă specială din 2026. Este vorba despre taxa pe profitul excesiv al băncilor, ce se va aplica din 2026 şi va fi discutată cu BNRi, a explicat, luni, ministrul propus pentru preluarea portofoliului Finanţelor, Alexandru Nazare, după audierile din Comisii.
Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) arată nu este de acord cu intenția de introducere a unei noi taxe asupra sectorului bancar și își exprimă disponibilitatea pentru consultări reale și aplicate cu autoritățile pentru soluții viabile și argumentate la redresarea situației bugetare a României.
CPBR transmite printr-un comunicat de presă că nu a știut absolut nimic despre intenția guvernului de a institui o a treia taxă pe activitatea bancară, pe lângă impozitul pe profit și cel pe cifra de afaceri.
”Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) respinge cu fermitate intenția de introducere a încă unei taxe suplimentare asupra profiturilor obținute de instituțiile de credit”, arată în comunicatul CPBR.
”Am luat act cu surprindere despre introducerea în Programul de Guvernare a măsurii de ‘taxare a profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată’. Considerăm că această măsură induce iluzia unor beneficii bugetare pe termen scurt, dar care, în realitate, generează efecte economice și sociale nedorite, pe termen scurt, mediu și lung.
Nu ne sunt cunoscute nici fundamentele constituționale, juridice sau economice a aplicării, nici cota de taxare sau perioada avută în vedere. Menționăm, totodată, că nu am fost consultați sau informați în prealabil cu privire la această inițiativă, aflând despre ea, ca și publicul larg, din presă”, arată Consiliul Patronatelor Bancare din România.
Reprezentanții sectorului bancare susțin că la nivelul sistemului bancar există deja o supraimpozitare, instituțiile de credit plătind concomitent impozit pe profit, la care se adaugă și prevederile Legii nr. 431/2023 privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaţionale şi a grupurilor naţionale de mari dimensiuni, cât și impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit de 2% aplicat la cifra de afaceri – introdus la finalul anului 2023.
În aceste condiții, CPBR atrage atenția asupra următoarelor puncte:
1.Maniera intempestivă de introducere a unei măsuri cu potențial impact semnificativ asupra unui sector esențial al economiei contravine obiectivului declarat de „asigurare a unui climat predictibil pentru mediul de afaceri”, menționat chiar în preambulul Programului de Guvernare.
2.Instituirea unei a treia taxe asupra sectorului bancar reprezintă o măsură disproporționată și dezechilibrată. Efectele sale se vor resimți negativ asupra populației, mediului antreprenorial și economiei în ansamblu, prin diminuarea capacității băncilor de a finanța economia reală, afectarea competitivității sistemului bancar românesc și erodarea încrederii investitorilor în piața locală.
3.Experiențele recente au demonstrat că introducerea de taxe/impozite speciale, ad-hoc, nu a contribuit la consolidarea bugetară, ci a accentuat ineficiențele și risipa din cheltuirea banului public. Nu s-au identificat beneficii concrete în urma aplicării impozitului suplimentar pe cifra de afaceri sau a taxei pe activele bancare, măsuri care au fost promovate în trecut cu obiective similare.
4.Reducerea sustenabilă a deficitului bugetar nu se poate realiza prin noi poveri fiscale asupra contribuabililor onești, ci prin digitalizarea administrației, îmbunătățirea colectării și stimularea inițiativei private.
Comentează pe FACEBOOK
