În timp ce guvernarea mimează reforma și transparența, realitatea din teren ne arată o Românie feudală, în care primăriile au fost transformate în afaceri de familie. Sub ochii autorităților centrale și cu complicitatea tăcută a partidelor de la putere, instituțiile publice devin moșteniri de familie. Mamă la contabilitate, tată la registratură, fiul consilier și nora la resurse umane – nu este o caricatură, ci o rețetă de succes în administrația locală românească.
Aceste angajări „legale” sunt în realitate o sfidare directă la adresa meritocrației. Concursuri organizate cu dedicație, criterii adaptate candidatului „din familie” și nicio șansă reală pentru tinerii bine pregătiți care nu au „pe cine trebuie”. Astfel, România pierde resursă umană valoroasă, iar încrederea în instituții este în cădere liberă.
În loc să intervină, guvernul Bolojan-PSD-PNL închide ochii. Când nepotismul devine normă, nu excepție, e limpede că avem o problemă sistemică. Iar tăcerea guvernanților este complicitate. Vorbesc despre reforme și performanță, dar acceptă ca administrațiile locale să fie populate cu rude și pile.
România are nevoie de o administrație curățată de cumetrii și interese personale, nu de o guvernare care tolerează și perpetuează sistemul „pe cine știi”. Altfel, familia tradițională va rămâne doar un pretext moral, folosit pentru a masca una dintre cele mai toxice forme de corupție instituționalizată.
