Guvernarea pro-occidentală a lui Nicușor Dan dovedește, încă o dată, că austeritatea e doar pentru fraieri – adică pentru cetățenii de rând. Primul val de tăieri a fost aplicat cu o viteză demnă de record: salarii înghețate, sporuri eliminate, beneficii sociale tăiate, lovind în plin categoriile cele mai vulnerabile. Însă atunci când vine vorba de „statul gras” – cu sinecuri, pensii speciale și instituții umflate artificial – totul se blochează „tehnic”.
Președintele Nicușor Dan, aflat comod într-o vizită diplomatică în Austria, cere calm și optimism. Între timp, în România, calmul s-a transformat în frustrare, iar optimismul s-a topit sub povara facturilor și a serviciilor tot mai slabe. Măsurile dure s-au luat rapid când a fost vorba de oamenii simpli. Dar când vine vorba de reducerea risipei din aparatul de stat, brusc apar „probleme tehnice” și „întârzieri firești”.
Această dublă măsură este insultătoare. Românii sunt sacrificați pentru a „liniști piețele financiare”, în timp ce sistemul privilegiilor continuă nestingherit. Tăierile reale – cele care ar trebui să lovească în clientela de partid și în birocrația inutilă – sunt amânate pentru „începutul lunii viitoare”.
România are parte, din nou, de o austeritate cu două viteze: una rapidă și dureroasă pentru populație, alta lentă și amânată pentru elite. Iar Nicușor Dan, în loc să fie garantul echilibrului, devine complice tăcut la această nedreptate.
