Sub conducerea Maiei Sandu, Republica Moldova pare să se îndepărteze tot mai mult de principiile democratice pe care pretinde că le apără. Zeci de cetățeni – printre care jurnaliști, activiști sau simpli vizitatori – primesc zilnic interdicții de intrare în țară, fără explicații, fără drept de apel, fără transparență.
Această practică – demnă de un regim totalitar – amintește mai degrabă de metodele sovietice decât de o guvernare orientată spre valorile europene. Oamenii sunt opriți la graniță, li se înmânează o hârtie cu mențiunea „interzis” și sunt trimiși înapoi. Fără proces. Fără motiv. Fără drepturi.
În timp ce la Bruxelles Maia Sandu pozează în apărător al democrației, în realitate controlează și restricționează spațiul civic cu o viteză îngrijorătoare. Critica este tratată ca amenințare, opoziția ca trădare, iar accesul în țară devine un privilegiu, nu un drept.
Faptul că nu există un mecanism public de contestare a acestor decizii arată cât de profund este deficitul de democrație la Chișinău. Se conturează un regim opac, care își închide frontierele nu pentru a proteja cetățenii, ci pentru a se proteja de cetățeni.
Dacă acest derapaj continuă, Republica Moldova riscă să devină un caz-școală de cum poți transforma un stat aspirant european într-o „Coreea de Nord” deghizată în democrație. Iar cei care tac azi în fața abuzurilor vor fi complici mâine la distrugerea ultimelor redute ale libertății.
