Reforma pensiilor magistraților va include câteva modificări esențiale, potrivit unor surse politice. Principala schimbare privește prelungirea perioadei tranzitorii pentru atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani – de la 10 la 15 ani. În rest, proiectul rămâne neschimbat: cuantumul pensiei magistraților va fi menținut la 70% din salariul net.
Surse politice au precizat că președintele Nicușor Dan a avut discuții directe cu Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan pe tema reformei, insistând asupra necesității unei perioade de tranziție realiste. Argumentul principal: un magistrat care ajunge acum la vârsta de pensionare nu poate fi pus în situația de a mai lucra brusc încă zece ani.
Reforma pensiilor magistraților și dezbaterea politică
Președintele a discutat atât cu reprezentanți ai coaliției de guvernare, cât și cu oameni din sistemul judiciar. Concluzia transmisă a fost că problema nu constă neapărat în creșterea vârstei de pensionare, ci în modul de implementare graduală a acestei schimbări.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că ar fi preferat o variantă mai radicală a proiectului. „Magistrații se pensionează la 47 de ani și câteva luni. Dacă aș fi fost magistrat, eram deja pensionat de patru ani. Nu este normal. Situația pare dezechilibrată când compari o pensie de 5.000 de euro pentru un magistrat cu indemnizația de 1.000 de lei a unui soldat care a servit în Irak”, a subliniat Moșteanu, adăugând că sistemul bazat pe pensii necontributive trebuie revizuit.
Reforma pensiilor și asumarea răspunderii în Parlament
Guvernul a decis ca reforma pensiilor magistraților să fie parte a Pachetului 2 de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. În aceeași zi, Executivul își va angaja răspunderea pe cinci proiecte majore: măsuri fiscale, reforma administrației publice locale, pensiile magistraților, reforma în sănătate și legislația privind companiile de stat.
Această procedură legislativă are rolul de a limita riscul unor contestații de neconstituționalitate pe motiv de procedură. Conform articolului 114 din Constituție, Guvernul poate să își angajeze răspunderea pe proiecte de lege, ceea ce înseamnă că acestea sunt considerate adoptate dacă nu se depune și nu se votează o moțiune de cenzură.
Comentează pe FACEBOOK
