Creșteri salariale de aproximativ 6% sunt estimate pentru anul 2026 în România, potrivit studiului Total Remuneration Survey 2025 realizat de compania de consultanță Mercer Marsh Benefits, pe baza răspunsurilor oferite de 435 de angajatori din 15 industrii.
Creșteri salariale mai mici decât în anii precedenți
Alina Popescu, Talent Information Solution Leader la Mercer Marsh Benefits, a explicat că bugetele destinate majorărilor sunt mai reduse decât în urmă cu doi ani. „Pentru 2026 estimăm creșteri salariale de 6%, după o medie actuală de 5,5% pentru 2025, în timp ce în 2023 vorbeam de aproximativ 7%”, a precizat specialistul.
Ea a subliniat că firmele cu rezultate financiare sub așteptări vor avea dificultăți în a depăși pragul de 6%, în special acolo unde sindicatele solicită majorări de până la 9% prin contracte colective de muncă. În cazul angajaților plătiți cu salariul minim pe economie, presiunea inflației va accentua nevoia unui compromis.
Inflația erodează veniturile, chiar și cu majorări salariale
Rata anuală a inflației a urcat în august 2025 la 9,9%, față de 7,84% în iulie, potrivit datelor INS. Creșterea accelerată a prețurilor la mărfuri nealimentare (+10,48%), servicii (+9,85%) și alimente (+8,92%) face ca majorările anunțate să nu acopere pierderea de putere de cumpărare.
„Cu o inflație de 9% și bugete aprobate pentru creșteri salariale de doar 6%, România riscă să fie printre puținele state din UE unde avansul nominal devine negativ”, a avertizat Alina Popescu, adăugând că situația va necesita un nou studiu pentru a evalua dacă angajatorii pot ajusta bugetele.
Domeniile unde creșterile salariale sunt mai mari
Studiul Mercer arată că sectorul IT și-a revizuit prognozele de la 3% la 5% pentru 2026, în timp ce majoritatea industriilor mizează pe o medie de 7%.
Excepții importante sunt industria farmaceutică și cea non-manufacturing (construcții, agricultură, chimie), unde estimările depășesc cu 12% media generală.
Forța de muncă în scădere accentuează problema
Potrivit INS, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15–64 ani) a fost de 63,3% în al doilea trimestru din 2025, cu aproximativ 8,23 milioane de persoane active și aproape 490.000 de șomeri. România a devenit țara din UE cu cea mai ridicată rată a șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani (26,3%), depășind chiar Spania și Grecia.
Specialiștii atrag atenția că scăderea forței de muncă, corelată cu un nivel redus al longevității și cu instabilitatea geopolitică, limitează perspectivele de redresare.
Comentează pe FACEBOOK
