Curtea Constituțională a României explică de ce a respins sesizarea privind legea pensiilor magistraților: „Modificările urmăresc trei direcții majore”
Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat motivarea deciziei prin care a respins sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) referitoare la legea care modifică pensiile de serviciu – cunoscute drept pensii speciale.
Judecătorii constituționali au stabilit că Guvernul a respectat prevederile articolului 114 din Constituție atunci când și-a asumat răspunderea asupra actului normativ, însă au observat că Executivul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în termenul legal de 30 de zile, fapt ce contravine articolului 1 alineatele (3) și (5), raportat la articolele 133 și 134 din Constituție.
CCR arată în motivare că reforma propusă în legea pensiilor de serviciu se bazează pe trei paliere principale:
Egalizarea vârstei de pensionare a magistraților cu cea din sistemul public, printr-o nouă creștere etapizată;
Valorizarea stagiului de cotizare, care ia în calcul atât vechimea efectivă în funcție, cât și vechimea în muncă, acordând o pondere mai mare primeia;
Plafonarea cuantumului pensiei la 70% din venitul net din ultima lună de activitate, măsură care implică o nouă diminuare a pensiilor față de reforma din 2023.
Potrivit Curții, aceste modificări nu introduc elemente arbitrare, ci continuă o viziune legislativă mai restrictivă în ceea ce privește accesul la pensia de serviciu, în acord cu Legea nr. 282/2023.
CCR consideră că scopul legii este corectarea inechităților existente și adaptarea sistemului la realitățile economice și sociale actuale, fără a încălca principiul securității juridice.
Instanța constituțională amintește, totodată, că legiuitorul are dreptul să modifice sau să abroge norme existente, atâta vreme cât schimbările respectă principiile statului de drept.
În acest sens, Curtea citează propria jurisprudență, potrivit căreia evoluția reglementărilor este firească într-un stat democratic și nu poate fi blocată prin invocarea unor drepturi „înghețate” în timp.
Referitor la principiul încrederii legitime, Curtea Constituțională a României arată că reformarea sistemului de pensii, chiar dacă implică schimbări graduale, nu afectează acest principiu, întrucât modificările se aplică pe o perioadă de tranziție extinsă, de peste un deceniu.
Curtea subliniază că încrederea cetățenilor în stat trebuie raportată la interesul general, nu la beneficiul individual sau de grup.
De asemenea, Curtea respinge argumentul privind existența unei discriminări între diferitele categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, explicând că diferențele de regim juridic aplicate succesiv nu constituie o încălcare a principiului egalității în drepturi, ci rezultă din aplicarea principiului „tempus regit actum” – legea se aplică faptelor produse sub incidența sa.
În concluzie, Curtea Constituțională a României consideră că legea privind modificarea pensiilor de serviciu respectă Constituția, promovează echitate și stabilitate juridică și nu afectează drepturile fundamentale ale magistraților.
Comentează pe FACEBOOK
