Aproape 900.000 de români au ales până acum să treacă la noul card de identitate electronic, un act de dimensiunea unui card bancar care promite securitate sporită și acces la servicii digitale, dar care provoacă tot mai multe nemulțumiri.
Problema principală pleacă de la faptul că adresa de domiciliu nu mai apare tipărită și poate fi citită doar de un cititor special, dispozitiv pe care majoritatea instituțiilor încă nu îl dețin.
Ce au reclamat oamenii la MAI
HotNews.ro a solicitat Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP) din MAI să precizeze ce reclamații a primit până acum de la cetățenii care și-au făcut cărți electronice de identitate și ce măsuri a luat. CEa mai frecventă este că oamenii trebuie să prezinde dovada adresei de domiciliu la ghișeu.
„În evidențele DGEP au fost înregistrate sesizări și solicitări din partea cetățenilor și a unor instituții privind diverse aspecte legate de utilizarea noilor CEI, printre cele mai frecvente aspecte semnalate regăsindu-se lipsa infrastructurii necesare la nivelul instituțiilor publice și de drept privat pentru citirea informației privind domiciliul, informație care nu se mai regăsește pe forma tipărită a CEI, ci în suportul de stocare electronică (cip), respectiv pentru semnarea documentelor utilizând certificatul pentru semnătură electronică avansată, emis de MAI”, se arată în precizările Ministerului de Interne.
„În situațiile în care cetățenii au formulat petiții prin care au semnalat anumite dificultăți întâmpinate în relația cu instituțiile care nu și-au adaptat infrastructura la noul format al actului de identitate”, DGEP spune că „a transmis punctual mesaje de responsabilizare instituțiilor respective, prin care s-a subliniat importanța dotării corespunzătoare și necesitatea de a nu transfera obligațiile proprii asupra cetățeanului”.
Soluții temporare găsite de MAI
Pentru a sprijini cetățenii, MAI a pus la dispoziție mai multe alternative. Domiciliul poate fi dovedit prin certificatul electronic emis de platforma HUB a ministerului, prin aplicația mobilă „RO CEI Reader” sau, în format clasic, prin certificat fizic eliberat de Evidența Populației. Totuși, aplicația mobilă a stârnit critici. Un utilizator atrage atenția: „O aplicație bună, însă VĂ ROG, faceți foaia mai oficială, cu ștampilă și semnătură și să scrie că e generată de Guvernul României. Nimeni nu o acceptă în afară, ca dovadă de adresă. Scrieți același text și în engleză, ca suntem cetățeni europeni”.
Problemele nu se opresc aici. MAI confirmă că documentele semnate cu certificatul de semnătură electronică avansată nu sunt recunoscute de ANAF. La CFR Călători, dovada domiciliului este necesară pentru studenții care solicită abonamente reduse sau pentru călătorii sancționați, iar CNAS și CNPP cer un document care să ateste domiciliul înscris pe CEI. Ministerul Muncii, însă, susține că accesul la serviciile digitale proprii nu este afectat de lipsa cititoarelor.
MAI colaborează cu diverse instituții pentru a interconecta sistemele informatice și a facilita verificarea datelor. Printre acestea se numără ANCPI, Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă ICCJ, ONRC și societățile de asigurări. În paralel, ministerul subliniază că, deși toate instituțiile sunt obligate să se adapteze la noile realități tehnologice, legea nu prevede sancțiuni pentru neconformare: „Obligația adaptării la noile realități tehnologice revine, în primul rând, instituțiilor și autorităților publice, precum și persoanelor juridice de drept privat și, în subsidiar, cetățenilor”.
Comentează pe FACEBOOK
