Vacanțele de iarnă din România, așa cum erau acum 100 de ani
Vacanțele de iarnă de acum mai bine de un secol îi purtau pe români într-o lume fascinantă, unde tradiția, eleganța și distracțiile în aer liber se împleteau armonios.
De la plimbările cu sănii trase de cai pe Șoseaua Kiseleff până la balurile fastuoase și sporturile de iarnă, iarna în orașe și la munte era un adevărat spectacol social.
Cadouri și liste atent gândite
Pregătirile pentru Crăciun începeau cu luni înainte. Bucureștenii primeau cataloage elegante, tipărite la Viena, Paris sau Praga, și-și făceau listele de cadouri pentru întreaga familie.
Negustorii centralizau comenzile și le expediau mai departe, ca un fel de „personal shopper” al vremurilor.
Copiii din familiile aristocrate primeau păpuși de porțelan, trenulețe mecanice sau jucării de lemn, iar în satele românești magia era mai simplă: păpuși din cârpă, cozonac și daruri făcute în casă.
Eleganță și baluri
Vitrinele magazinelor din București străluceau, iar oamenii ieșeau la plimbare nu doar pentru cumpărături, ci și pentru a admira decorațiunile și luminile orașului.
Cafenelele și cofetăriile deveneau locuri de întâlnire, cu ciocolată caldă sau vin fiert.
Balurile caritabile adunau elitele capitalei, care dansau pentru a strânge fonduri pentru bolnavi, orfani sau familii sărace.
Tradiții și bucate de sărbătoare
Colindul era un ritual iubit, iar gazdele pregăteau mere, nuci, covrigi, cozonac sau gogoși calde. În rural, ignatul deschidea seria pregătirilor gastronomice: toba, caltaboșul, cârnații, sarmalele și piftia se făceau acasă, iar în oraș, mesele erau mai diverse, cu rață, pește și torturi speciale pentru Crăciun.
Sporturi de iarnă și distracții
Copiii se bucurau de săniuș pe orice deal, iar orașul oferea și pârtii amenajate, inclusiv în Cişmigiu sau în Parcul Tineretului.
Lacurile înghețate se transformau în patinoare improvizate, iar primele timidități romantice se împleteau cu jocurile pe gheață.
La munte, Sinaia era destinația de top: schi, bob și săniuș, iar în 1927 România organiza chiar competiții de skijoring, un sport spectaculos în care schiorul era tras de un cal prin zăpadă.
Vacanțe și socializare în afara granițelor
Pentru elitele bogate, iarna putea însemna și un tren de noapte spre Viena sau un vapor spre Constantinopol sau Atena, unde gesturile sociale și invitațiile discrete erau la fel de importante ca darurile de sub brad.
Iarna, între familie și comunitate
Vacanțele de iarnă din România de acum 100 de ani combinau tradiția rurală cu eleganța urbană, sportul și socializarea.
Fie că era vorba de un bal la Capșa, un ceai fierbinte după colindat sau o sanie trasă de cai pe Șosea, românii aveau același dor ca astăzi: să fie împreună cu cei dragi și să transforme iarna într-un moment memorabil.
Comentează pe FACEBOOK
