Bullyingul în școli: rănile invizibile care pot dura o viață

Bullyingul în școli: rănile invizibile care pot dura o viață

Bullyingul este o realitate dureroasă în școlile din România, cu efecte care depășesc cu mult anii de studiu. Nu vorbim despre simple conflicte între copii, ci despre traume emoționale care pot marca profund dezvoltarea unui copil.

Crearea unui mediu sigur, bazat pe respect și empatie, este o responsabilitate comună – a părinților, profesorilor și comunității.

Statisticile sunt îngrijorătoare: în doar 10 minute de pauză, unul din patru copii devine victimă a bullyingului, iar 73% dintre elevi spun că au fost martori ai unor astfel de situații.

Excluderea din grup, amenințările și umilirea publică sunt experiențe frecvente pentru mulți copii, care ajung să se simtă invizibili sau lipsiți de valoare.

Specialiștii atrag atenția că bullyingul nu este doar rezultatul unor trăsături individuale, ci un fenomen de grup, influențat de normele și cultura din clasă.

Felul în care adulții aleg să reacționeze poate încuraja sau, dimpotrivă, poate opri aceste comportamente.

Ce este, de fapt, bullyingul

Bullyingul presupune comportamente repetate de umilire, excludere sau intimidare, fie ele fizice, verbale, emoționale sau online.

Pentru a fi recunoscut ca atare, trebuie să existe intenția de a răni, un dezechilibru de putere și repetitivitate.

De cele mai multe ori, aceste abuzuri se petrec departe de ochii adulților și continuă în lipsa unor intervenții clare.

Cyberbullyingul – abuzul din mediul online

În prezent, cea mai răspândită formă de bullying este cyberbullyingul. Glumele „virale”, filmările distribuite fără consimțământ sau comentariile jignitoare sunt adesea minimalizate, deși impactul emoțional este profund.

Online-ul nu anulează durerea, ci o amplifică, iar victima nu mai are unde să se retragă.

Consecințele bullyingului: efecte de ambele părți

Pentru victimă, bullyingul poate duce la anxietate, depresie, scăderea stimei de sine, izolare socială și dificultăți școlare.

Mulți copii dezvoltă frică de a merge la școală, tulburări de somn sau de alimentație, iar în cazuri grave pot apărea comportamente de auto-vătămare sau idei suicidare.

Rănile emoționale nu dispar odată cu timpul și pot influența relațiile și viața adultă.

Nici agresorul nu este lipsit de consecințe. Copiii care manifestă comportamente de bullying au un risc crescut de a dezvolta probleme de control al furiei, dificultăți de relaționare și comportamente antisociale.

În lipsa unor intervenții timpurii, aceste tipare pot continua la maturitate, sub forma violenței, abuzului sau a conflictelor frecvente cu legea. De multe ori, bullyingul ascunde propriile frustrări, nesiguranțe sau lipsa unor modele sănătoase.

Dincolo de definiții, e nevoie de implicare

Bullyingul îi afectează pe toți – victime, agresori și martori. Prevenția nu înseamnă doar reguli și sancțiuni, ci educație emoțională, dialog și curajul de a interveni la timp.

Un copil ascultat și protejat are șansa de a crește fără frică. Iar asta ar trebui să fie o prioritate pentru noi toți.