România a intrat în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025.
Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce şi în trimestrul 3 din 2025 PIB-ul a scăzut faţă de trimestrul 2 cu 0,2%, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).
Ce înseamnă recesiune tehnică
În România, recesiunea este măsurată în principal prin evoluția PIB-ului real și este, de regulă, definită ca „recesiune tehnică” atunci când avem două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului față de trimestrul anterior, pe serie ajustată sezonier. Statistica a confirmat vineri că am intrat într-o astfel de recesiune.
O familie „simte” de obicei o recesiune tehnică nu prin titlurile din PIB, ci prin creșterea mai lentă a veniturilor, prețuri mai mari și un sentiment de securitate mai fragil, explică Hotnews.
Cum se iese dintr-o recesiune
O economie iese dintr-o recesiune atunci când activitatea începe din nou să crească: PIB‑ul real revine pe plus, producția și ocuparea mai întâi se stabilizează și apoi urcă, iar încrederea consumatorilor și a firmelor se îmbunătățește. Vorbim despre o creștere a economiei care să se mențină, nu despre un „salt” izolat.
Pe lângă PIB, economiștii se uită dacă se opresc și inversările negative la nivel de ocupare (șomajul se stabilizează sau scade), producție industrială și comerț.
Rolul politicilor economice: În practică, ieșirea din recesiune este adesea accelerată de politici publice mai „expansioniste”.
Politica monetară: banca centrală reduce dobânzile sau oferă lichiditate mai ieftină, pentru a stimula creditarea și investițiile.
Politica fiscală: guvernul crește cheltuielile (de exemplu în investiții publice) sau reduce anumite impozite, lăsând mai mulți bani în economie.
Bolojan: Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat al tranziției către o economie solidă
Premierul Ilie Bolojan transmite că recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat al tranziției către o economie solidă.
România nu traversează ‘o criză’, ci o perioadă de corecție economică ‘necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică’, a scris prim-ministrul, vineri, pe Facebook.
‘Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară. Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe’, transmite Bolojan.
El analizează comparativ anii 2024 și 2025, menționând că în 2024 a existat un deficit bugetar ‘ridicat’, de aproape 8-9% din PIB. De asemenea, s-a înregistrat un deficit extern ‘semnificativ’, de 8,2% din PIB, dar cu o creștere economică reală ‘modestă’, sub 1%.
‘În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de 0,4% în primele două trimestre ale anului. De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei’, explică Bolojan.
Potrivit acestuia, în anul 2024 consumul puternic a venit din ‘tot mai multe’ importuri, iar inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic.
‘Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau’, adaugă premierul.
În schimb, în iulie 2025, contextul s-a schimbat ‘fundamental’, deoarece a început redresarea, precizează Bolojan.
‘Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%’, scrie premierul.
Astfel, în 2024 a existat un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025 s-au luat măsuri de disciplină fiscală, dar s-a înregistrat o creștere similară, ‘susținută de investiții reale și factori structurali’, precizează premierul.
‘Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați. Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung’, se mai arată în postare.
Comentează pe FACEBOOK
