Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat joi, 16 aprilie, un memorandum pentru reforma a 22 de companii de stat considerate „găuri negre” din cauza datoriilor istorice și a pierderilor cronice. Aceste entități au acumulat restanțe bugetare de aproximativ 4,2 miliarde de lei și au înregistrat pierderi nete de peste 1,1 miliarde de lei într-un singur an.
Reforma face parte din angajamentele asumate prin PNRR și vizează eficientizarea sau eliminarea entităților care nu pot fi redresate.
Lista companiilor de stat cu datorii și pierderi de miliarde
Ea a vorbit despre o problemă sistemică, generată de peste 1.500 de societăți în care statul este acționar, dintre care multe funcționează ineficient și generează pierderi semnificative pentru bugetul public.
În acest context, spune Oana Gheorghiu, guvernul a decis să înceapă cu un proiect-pilot care vizează 22 de companii din domenii-cheie precum energia, transporturile și industria, care au acumulat datorii bugetare de aproximativ 4,2 miliarde de lei și au înregistrat pierderi nete de circa 1,12 miliarde de lei doar în ultimul an raportat.
„Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă”, a afirmat Oana Gheorghiu, calificând aceste companii drept „găuri negre pentru economia României”, scrie Adevarul.
Portivit proiectului-pilot gândit de guvern, acolo unde există importanță strategică, statul va continua să investească și să consolideze activitatea, însă, în cazul societăților fără perspectivă economică, se vor lua în calcul măsuri mai drastice, inclusiv restructurări, fuziuni sau închideri.
„A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței”, a declarat ea, precizând că transformarea sistemului trebuie realizată „în beneficiul României și al românilor, nu în beneficiul băieților deștepți”.
Cine sunt marii datornici
Potrivit datelor prezentate, cele mai mari restanțe la buget sunt generate de companii precum CFR Marfă, CFR SA și Romaero.
Pentru a evita decizii arbitrare, Guvernul a evaluat fiecare companie din lotul-pilot pe baza a șapte criterii, care vizează strategia, guvernanța, modelul de business și performanța comercială, operațională, patrimonială și financiară, şi a stabilit criteriile de intervenţie. În acest scop, datele au fost extrase automat din sistemele Ministerului Finanțelor și ANAF, pentru a asigura o imagine unitară și a elimina raportările redundante.
1. Infrastructură critică
Companii precum ELCEN, Oil Terminal și CFR SA sunt considerate infrastructuri critice și vor beneficia de investiții și reforme de guvernanță.
2. Decizie strategică
În cazul unor societăți precum Avioane Craiova sau Romaero, Guvernul va trebui să ia decizii strategice la nivel interministerial, având în vedere importanța lor industrială.
3. Transformare după model european
CNCIR ar urma să fie reorganizată pentru a deveni competitivă după modele europene.
4. Redresare operațională
CFR Călători, Metrorex și TAROM vor intra într-un proces de redresare operațională, posibil cu sprijin extern.
5. Fuziuni și absorbții
Pentru societăţi precum Telecomunicații CFR şi Tipografica Filaret sunt luate în calcul fuziuni sau absorbții.
6. Ieșire din portofoliu
Unele firme ar putea intra în lichidare sau ar putea fi radiate, iar Petrotrans este cel mai elocvent exemplu pentru această situaţie.
Situația de la Petrotrans
Pentru a ilustra disfuncționalitățile sistemului, vicepremierul a invocat situația Petrotrans, o companie aflată în faliment încă din 2007, dar care nu a fost nici până astăzi lichidată.
„Este o companie aflată în faliment din 2007, iar noi suntem în 2026. Singurii care au încasat bani în acești ani au fost lichidatorii, contabilii și cei care s-au ocupat de arhivare”, a declarat Oana Gheorghiu.
Potrivit acesteia, procedura a fost tergiversată aproape două decenii, timp în care statul a continuat să suporte costuri fără a recupera datoriile.
Mai mult, din cauza faptului că firma nu a fost radiată, bugetul public plătește anual peste 29.000 de euro pentru conducte care există doar în documente, în baza unei hotărâri judecătorești.
Situații similare au fost identificate și în cazul unor companii precum Remin și Minvest, pentru care Guvernul pregătește un calendar clar de intervenție.
Potrivit viceprierului Oana Gheorghiu, n perioada următoare, Executivul intenționează să extindă analiza și asupra altor companii de stat, urmând ca un nou lot să fie selectat în următoarele 30 de zile, pe baza unor criterii ce țin de importanța strategică și de situația financiară.
„Statul trebuie să devină un acționar responsabil, care previne intrarea în faliment sau insolvență, nu unul care intervine abia după ce companiile ajung în aceste situații. Nu mai putem amâna. Reforma înseamnă decizii clare: ce facem, cine face și până când”, a conchis Oana Gheorghiu.
Comentează pe FACEBOOK
