Scăderea puternică a investițiilor străine directe (ISD) în semestrul I din 2026 reprezintă un semnal de alarmă major pentru stabilitatea economică a României, conform declarațiilor oficiale făcute de prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Leonardo Badea. Reducerea accelerată a fluxurilor de capital nerezident pune presiune pe finanțarea deficitului de cont curent și limitează accesul la tehnologii noi.
Badea (prim-viceguvernator BNR): Scăderea investițiilor străine directe, un semnal pe care România nu trebuie să-l ignore
‘Nivelul semnificativ mai redus al ISD din semestrul I 2026 comparativ cu perioada corespunzătoare a anului anterior are trei explicații principale: prima este legată de distribuția dividendelor, iar efectele sale se vor corecta cel puțin parțial în a doua parte a anului, a doua ține de reducerea profitabilității operaționale (corelată cu încetinirea economiei), iar cea de-a treia este asociată unei conjuncturi specifice. ISD alături de fondurile europene contribuie la finanțarea deficitului de cont curent prin fluxuri negeneratoare de împrumuturi suplimentare, ceea ce este important din perspectiva sustenabilității echilibrelor macroeconomice. Ca urmare a evoluțiilor descrise mai sus, pentru moment, componenta care nu generează datorie se restrânge, iar finanțarea se deplasează către instrumente ce vor conduce la o creștere a datoriei externe’, a explicat Badea, într-un articol transmis marți AGERPRES.
E nevoie de bugetul pe anul viitor cât mai repede
„Pentru a inversa această tendinţă şi a consolida credibilitatea în faţa partenerilor internaţionali, în opinia mea este necesar ca politicile guvernamentale să ofere repere certe, iar o măsură primordială este finalizarea şi asumarea timpurie a bugetului pentru anul viitor”, recomandă prim-viceguvernatorul băncii centrale.
Pe de altă parte, el susţine că fondurile europene, în special componentele de tip grant, nu mai reprezintă doar un sprijin pentru investiţia publică, ci una dintre puţinele resurse semnificative ce permit finanţarea dezechilibrului extern fără a majora stocul de datorie, astfel încât maximizarea gradului de absorbţie este un obiectiv prioritar.
„Granturile europene au devenit pentru România una dintre sursele consistente de capital extern ce nu generează datorie, într-un context în care cealaltă sursă tradiţională (investiţiile străine directe – ISD) s-a comprimat semnificativ în perioada curentă. Maximizarea gradului de absorbţie a acestora rămâne un obiectiv naţional prioritar”, arată sursa citată.
Leonardo Badea consideră că, pentru România, miza este mai importantă decât faptul ca investițiile ajută la finanțarea deficitului de cont curent. Ele aduc tehnologie, know-how și integrarea companiilor locale în lanțuri internaționale de valoare.
Unul dintre motoarele încurajării investițiilor străine este reprezentat, însă, de încrederea într-un climat favorabil afacerilor, atât pe plan intern cât și internațional. ‘Capitalul acumulat poate avea rol de amortizor vis a vis de unele riscuri specifice investițiilor, însă, în perioade caracterizate de un nivel semnificativ de ambiguitate, investitorii pot amâna unele decizii, ce în final determină unele externalități negative asupra mediului macro-financiar’, a mai precizat reprezentantul BNR.
Potrivit datelor publicate recent de banca centrală, investițiile străine directe ale nerezidenților au însumat, în primul semestru al anului 2026, 669 de milioane de euro, față de 3,72 miliarde de euro în perioada corespunzătoare din 2025, ceea ce echivalează cu o reducere de aproximativ 82%.
„Descompunerea pe componente a evoluţiei ISD în primul semestru al acestui an arată că toate cele trei componente au contribuit la scădere: din cele aproximativ 3,05 miliarde de euro cu care semestrul I 2026 se situează sub perioada corespunzătoare din 2025, circa 1,2 miliarde provin din profiturile reinvestite, 0,75 miliarde din participaţiile la capital, iar 1,1 miliarde din creditele intra-grup. Totodată, concentrarea evoluţiei în trimestrul al doilea este evidentă. În acest interval, fluxul total al investiţiilor nerezidenţilor a fost negativ, în cuantum de 521 milioane de euro, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel trimestrial din 2013 şi până în prezent”, se arată în articolul citat.
O posibilă revenire parțială în a doua parte a anului
Totodată, distribuirea profitului aferent exerciţiului financiar precedent are loc, de regulă, în prima parte a anului, până cel târziu în luna iunie. Prin urmare, o parte din reducerea menţionată în semestrul întâi reflectă o concentrare sezonieră a plăţilor de dividende, iar în a doua parte a anului indicatorul ar putea consemna o revenire parţială. Efecte similare au fost observate şi în alţi ani. Astfel, profiturile reinvestite au fost negative în trimestrul al doilea în fiecare dintre ultimii trei ani (minus 723 milioane de euro în 2024 şi minus 390 milioane în 2025), ceea ce confirmă concentrarea distribuirilor de dividende în această parte a anului, aminteşte Leonardo Badea.
„Valoarea din 2026 este însă cu aproximativ 55 la sută mai amplă decât cea din 2024, iar această diferenţă sugerează o reducere efectivă a profitabilităţii operaţionale a companiilor cu capital străin, şi nu doar un efect de calendar. Datele privind profiturile sunt deocamdată provizorii şi se bazează pe estimări ale firmelor, astfel încât interpretarea rămâne sub rezerva unor revizuiri ulterioare.
Factorului descris mai sus i se adaugă, cu o contribuţie mult mai redusă, nivelul uşor negativ al participaţiilor la capital. Specific pentru perioada menţionată, nivelul negativ al participaţiilor la capital se poate explica, printre altele, prin corelare cu tranzacţia importantă asociată vânzării unui lanţ important de magazine de retail, de la o entitate nerezidentă către una rezidentă”, a mai arătat prim-viceguvernatorul BNR.
Comentează pe FACEBOOK
