Traian Băsescu trage un semnal de alarmă: Fără rezistența Ucrainei, armata rusă ar fi ajuns la granița noastră în 3 zile

CITEȘTE ȘI:

- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -
- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img

Fostul președinte Traian Băsescu a avertizat, în cadrul emisiunii „Dialoguri Libere” de la TVR 1, că o eventuală înfrângere a Ucrainei în fața Rusiei ar aduce direct tancurile rusești la cei 680 de kilometri de frontieră ai României. Acesta a criticat vocile care cer încetarea sprijinului pentru Kiev și a subliniat că rezistența militară ucraineană a blocat planurile inițiale de avansare a Moscovei.

 

Traian Băsescu: Dacă Ucraina cade, tancurile rusești ajung la granița noastră

 

 

„Nu înțeleg pe cei care spun să terminăm cu Ucraina. Dacă Ucraina cade, noi avem tancurile rusești, avem 680 de kilometri de frontieră cu Ucraina“, a spus Traian Băsescu.

Fostul șef al statului a afirmat că Vladimir Putin nu poate fi ocolit în discuțiile de securitate, pentru că Rusia are un arsenal nuclear comparabil cu cel al Statelor Unite. „Oricât îi este de slabă economia, când începe să apucă de un război, trebuie să ții cont că are focoase nucleare cât America“, a spus el

 

Traian Băsescu: „În trei zile l-am fi avut la frontieră“

Întrebat dacă Rusia și SUA ar putea să își împartă sferele de influență, lăsând Europa pe din afară, Traian Băsescu a spus că discuția este exagerată. Potrivit lui, o astfel de discuție ar fi fost posibilă doar dacă Putin ar fi reușit „lovitura ucraineană“.

Traian Băsescu a amintit coloanele de tancuri rusești care înaintau spre Kiev la începutul invaziei și a afirmat că Putin a vrut să ocupe întreaga Ucraină.

„Și l-am fi avut în trei zile, că atât făceau tancurile după socotelile lui. În trei zile l-am fi avut la frontieră, pe Putin cu toate tancurile lui“, a declarat Traian Băsescu.

 

Războiul din Ucraina: Cum a evoluat cel mai mare conflict european postbelic, de la anexarea Crimeii la luptele de uzură din prezent

Războiul ruso-ucrainean, declanșat inițial în februarie 2014 și escaladat printr-o invazie la scară largă pe 24 februarie 2022, rămâne cel mai sângeros conflict militar din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial. După mai bine de patru ani de lupte intense de la invazia din 2022, forțele ruse controlează circa 20% din teritoriul ucrainean, iar confruntările s-au transformat într-un război de uzură cu un impact umanitar și economic major.
Rădăcinile conflictului datează din anul 2014, când protestele pro-europene de la Kiev au dus la înlăturarea președintelui pro-rus Viktor Ianukovici. Ca reacție la orientarea occidentală a Ucrainei, Rusia a ocupat și anexat ilegal peninsula Crimeea și a sprijinit insurgența separatistă din regiunile estice Donețk și Luhansk, declanșând un conflict în Donbas soldat cu peste 14.000 de morți în următorii opt ani.
Pe 24 februarie 2022, după ce a masat aproape 200.000 de militari la granițe, Moscova a lansat o invazie pe mai multe fronturi. Planul inițial al Kremlinului de a ocupa rapid Kievul și de a instala un guvern loial a eșuat în fața rezistenței armatei ucrainene, sprijinite cu armament și informații de statele occidentale.
Ulterior, conflictul a trecut prin contraofensivele ucrainene din toamna anului 2022, care au eliberat regiunea Harkov și orașul Herson, stabilizându-se apoi într-un război de uzură. În prezent, linia frontului este concentrată în estul și sudul Ucrainei, unde Rusia ocupă Crimeea și porțiuni extinse din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson.
Confruntările continuă și la distanță, Rusia vizând sistematic rețeaua energetică ucraineană înaintea sezonului rece, în timp ce forțele de la Kiev lovesc cu drone rafinării și obiective strategice de pe teritoriul rus. Bilanțul uman include sute de mii de victime militare în ambele tabere, zeci de mii de civili morți și milioane de refugiați ucraineni strămutați în întreaga Europă.

Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin vor discuta joi despre „pacea mondială”

Președintele Chinei, Xi Jinping, președintele Statelor Unite, Donald Trump, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, vor participa joi, 19 noiembrie, la o întâlnire trilaterală fără precedent. Anunțul oficial a fost făcut luni de autoritățile de la Beijing.
Reuniunea se va desfășura în orașul Shenzhen, din sudul Chinei, în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC). Aceasta este prima dată când liderii celor trei mari puteri se așază împreună la masa negocierilor într-un format trilateral.
Potrivit Ministerului chinez de Externe, scopul principal al întrevederii este purtarea unor discuții aprofundate privind menținerea păcii mondiale și consolidarea stabilității strategice la nivel global. Evenimentul a fost confirmat oficial atât de administrația de la Beijing, cât și de Casa Albă.
Deși miza diplomatică este una majoră, surse apropiate organizării summitului indică faptul că discuțiile dintre cei trei șefi de stat se vor purta deschis, fără o agendă strict prestabilită. Pentru China, găzduirea acestui dialog reprezintă un moment cheie în afirmarea rolului său central în arhitectura deciziilor globale.
Comentează pe FACEBOOK
- PUBLICITATE -spot_img
- Publicitate -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img

Jurnalist.ro