Astăzi, 5 august 2025, este una dintre cele mai scurte zile din istorie. Oamenii de știință au avertizat că rotația Pământului accelerează marți, rezultând una dintre cele mai scurte zile de când se fac măsurători.
5 august 2025 – una dintre cele mai scurte zile din istorie
Pe 5 august 2025, ziua solară va fi cu 1,25 milisecunde mai scurtă decât cele obișnuite de 86.400 de secunde, conform site-ului Timeanddate.com. Deși diferența este imperceptibilă pentru oameni, acest fenomen face ca ziua respectivă să fie una dintre cele mai scurte de când se înregistrează oficial durata zilei — un indiciu că rotația Pământului se accelerează, contrar tendinței istorice, potrivit TechRider.
Potrivit specialiștilor, aceasta este a treia zi din 2025 în care durata unei zile scade sub pragul standard de 24 de ore. Pe 9 iulie, ziua a fost mai scurtă cu 1,23 milisecunde, iar pe 22 iulie, cu 1,36 milisecunde. Recordul modern este deținut de data de 5 iulie 2024, când ziua a fost mai scurtă cu 1,66 milisecunde.
Din 1973, de când se folosesc ceasuri atomice pentru măsurători extrem de precise, rotația planetei a fost urmărită în detaliu. Tendința generală observată a fost de încetinire a mișcării de rotație, în principal din cauza influenței gravitaționale a Lunii. Satelitul natural al Pământului generează forțe de maree care produc frecare, determinând încetinirea lentă a rotației și creșterea treptată a duratei zilelor.
Cu toate acestea, în ultimii ani s-a constatat o accelerare inexplicabilă.
Cauzele exacte ale acestui fenomen nu sunt cunoscute. Una dintre ipotezele discutate în comunitatea științifică este influența mișcării nucleului lichid al Pământului. Potrivit unor cercetători, dacă nucleul intern își încetinește rotația, acest lucru ar putea determina mantaua și crusta să se rotească mai repede. De asemenea, s-au făcut speculații privind posibile efecte indirecte ale schimbărilor climatice, dar nu există dovezi clare în acest sens.
Declarațiile oficiale menționează și influența Lunii asupra variațiilor pe termen scurt. Poziția acesteia față de ecuatorul terestru, în special declinația sa, poate modifica forțele de maree într-un mod care afectează ușor viteza de rotație a Pământului în anumite zile.
Ziua solară — cea de 24 de ore pe care o folosim în mod curent — este diferită de ziua siderală, care reprezintă o rotație completă a Pământului în raport cu stelele fixe și durează aproximativ 23 de ore, 56 de minute și 4,1 secunde. Diferența apare deoarece Pământul se deplasează și pe orbita sa în jurul Soarelui, ceea ce necesită o rotație suplimentară pentru ca Soarele să reapară în același punct pe cer.
Deși schimbările sunt minuscule, ele pot avea implicații pe termen lung pentru sistemele de măsurare a timpului. Dacă tendința actuală continuă, ar putea fi necesară, pentru prima dată în istorie, introducerea unui „secund negativ”, pentru a recalibra ceasurile atomice în raport cu rotația planetei.
Explicația constă în faptul că, pe măsură ce planeta se rotește mai repede, forța centrifugă ar începe să împingă apa oceanică departe de poli și spre ecuator.
Chiar și o creștere modestă, de doar un kilometru pe oră, ar putea ridica nivelul mărilor cu câțiva centimetri în regiunile ecuatoriale, destul pentru a inunda orașele de coastă joase, aflate deja pe marginea prăpastiei.
Într-un scenariu extrem, în care Pământul se rotește cu 160 de kilometri pe oră mai repede, zone întinse din jurul Ecuatorului ar putea dispărea sub apele în creștere, iar mările polare ar înainta spre sud.
Fenomenul este monitorizat atent de oamenii de știință, însă, pentru moment, nu există o explicație definitivă privind cauzele profunde ale accelerării rotației Pământului.
Comentează pe FACEBOOK
