Bucureștiul e un fel de ”Albă-ca-grămada și cei șapte primari”, cu o grămadă mare de gunoi pe care o tot creștem la Vidra și șapte primari care nu se înțeleg, cu tarife care diferă de la o stradă la alta și ne întrebăm cum să ajungem la circularitate, a declarat, joi, la o conferință de specialitate, președintele Coaliției pentru Economia Circulară, Constantin Damov.
Bucureștiul e un fel de ‘Albă-ca-grămada și cei șapte primari’
”Am reușit azi să ne întoarcem la discuțiile din 2007, ce facem cu salubritatea și așa mai departe. Eu aș vrea să ne ridicăm la circularitate, dar o să fie greu să decolăm de la subiectele acestea. Tot timpul vorbim de deșeuri. Noi am spus că nu există deșeuri, ci că există resurse. Ce înseamnă 10 tone de petrol pe plajă? Deșeu. Ce înseamnă 10 tone la o rafinărie? Resursă. Deci, pe acolo ne învârtim. Cred că punem lucrurile pe unde nu trebuie. Ne ducem iar la demonizarea companiilor de salubritate care trăiesc din ce în ce mai greu și din ce în ce mai periculos. Sunt tendințe la nivelul Bucureștiului. Într-o descriere foarte scurtă, Bucureștiul e un fel de ‘Albă-ca-grămada și cei șapte primari’. Avem o grămadă mare (de gunoi n.r.) pe care o tot creștem la Vidra, șapte primari care nu se înțeleg, tarifele diferă de la o stradă la alta și ne întrebăm cum să ajungem la circularitate. Și eu întreb dacă noi mai suntem o țară normală… Discursul nostru, aici, poate să ducă la soluții sau poate să fie un discurs al alcoolicilor anonimi. Trebuie să ne întoarcem la principii, să simplificăm cumva principiile de funcționare’.’, a subliniat Damov, transmite Agerpres.
Acesta a adăugat că există primării care au renunțat la companiile private de salubritate pentru a înființa propriile lor entități, iar costurile au crescut de trei ori.
”Ce vedem în București este un sector cu cei mai bogați oameni din țară care nu plătesc nimic, dar de fapt se plătește pentru că taxele se iau, iar din taxe este plătit serviciul de salubritate. Este un serviciu de waste management sau de resource management, fără niciun fel de interes referitor la rezultate. Cred că nicio primărie nu și-a pus o țintă să atingă un anumit grad de circularitate. Suntem atât de departe de ceea ce ar trebui să fim astăzi. Mai avem primării care i-au dat afară pe cei care erau companii private și și-au făcut propriile companii, iar astăzi, dacă cineva se duce să analizeze, o să vadă că sunt costuri de trei ori mai mari. Bineînțeles, că aici e un fel de nepotism instituțional. Dacă tu ți-ai făcut propria firmă de salubritate, cum poți să te lupți cu ea? O și plătești la timp, îi dai și subvenții, o ajuți și așa mai departe. E o formă, până la urmă, de a crea o piață în care unii aleargă legați la picioare, alții sunt călare pe cal, alții sunt pe motoretă. Fiecare se descurcă cum poate, cu bariere, cu piedici”, a apreciat președintele Coaliției pentru Economia Circulară.
Potrivit sursei citate, la ora actuală, între o autoritate publică și o companie privată este o inegalitate ”atunci când este vorba de plăți”.
”Uitați-vă la PNRR cum funcționează astăzi. Se fac investiții, se amână și nu se fac plăți. Întrebarea este ce trebuie să mișcăm în domeniul acesta, ca atunci când ai prestat ceva să poți să fii plătit. Este o inegalitate între o autoritate și o companie privată atunci când este vorba de plăți. Dacă cineva întârzie cu plata TVA-ului, cu plata unei taxe, este luat imediat, pus la zid, executat. Dacă autoritatea locală întârzie, și cunosc firme de salubritate care n-au luat bani de peste un an de zile, întrebarea este în ce investesc ei ? Măcar să le transforme în titluri de stat sau să găsim soluții. Nu există soluții practice ca noi să devenim o țară dinamică, să avem progres pentru o economie circulară”, a mai spus Constantin Damov.
Companiile de reciclare, de salubrizare, organizațiile care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP), Unitățile Administrativ-Teritoriale (UAT), Asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI), alături de autoritățile centrale au discutat, joi, pe marginea celor mai importante teme de mediu, în cadrul unei noi ediții a evenimentului Pria Environment.
Comentează pe FACEBOOK
