Când te ia sila de clasa politică! De toată clasa…

Când te ia sila de clasa politică! De toată clasa…

Dragii mei, știu că sunteți mulți în faza asta. Unii deja sunteți veterani într-ale senzației cu pricina. Acum câteva luni vă înțelegeam doar parțial, astăzi m-am virusat și eu! Sunt la fel de “zombie” ca voi toți! Și am convingerea că în rândul nostru vor veni tot mai mulți români..

Când ajungi să accepți asta, după ce 23 de ani ai stat cu lupa pe ei, e groasă rău! Doar că primul pas în tratarea oricărei maladii, este să o cunoști. În cazul nostru, să o recunoști! Recunosc public că am căzut în păcatul speranței deșarte, că m-am mințit singur două decenii și ceva și că am dat credit cui nu trebuia. Politicienii mioritici sunt un dezastru, iar pe mine, astăzi, mă încearcă scârba! Știu, pudibonzii o să-mi sară-n cap, pentru asemenea cuvinte apăsătoare pe timpanele lor de pension. De partea cealaltă o să-mi sară-n cap ai lor, aruncându-mi în brațe clișeul lor favorit: “De ce generalizați?! Nu toți suntem așa!”

Ba fix așa sunteți toți! Iar cei care nu erați, v-ați molipsit imediat. Dacă nu erați, nu puteați împărți duhoarea politică în care vă complaceți! Fugeați din ea mâncând pământul! Aveți toți aceeași placă: Greaua moștenire, Ceilalți sunt de vină, Nu noi avem majoritatea, Ai noștri sunt mai buni… ! Găsiți cu toții, de 30 de ani, un puhoi de explicații ale neputinței voastre! Toți sunteți sfinți, iar ceilalți demoni! De la inflația de sfinți din politică s-a sluțit țara asta în așa hal?! Dar deja consum prea mult tuș virtual, încercând să mă adresez vouă. Cu oamenii de rând am mult mai multe de povestit..

Prieteni dragi, români demni dar amărâți în suflet, nu caut să vă virusez și pe voi. Dar mulți dintre voi sunteți deja. Un exercițiu de sinceritate, câteodată nu strică. Știu că mulți gândiți ca mine. Am sperat cu toții, de 30 de ani încoace că ne va fi mai bine. Că “următorii” chiar vor fi mai buni. Că ceilalți chiar vor face treabă. Iar astăzi, la trei decenii de la revoluție, n-avem mai nimic. Autostrăzile sunt un miraj, spitalele sunt de evul mediu, învățământul e la pământ, digitalizarea României e o bătaie de joc, sportul l-au pus pe butuci, turismul e o himeră, iar industria mioritică, o poveste de adormit pruncii ne-nțărcați. Au tăiat tot, au vândut la fier vechi și au pus blocuri deasupra. Până și alea ridicate ilegal sau pe spăgi astronomice. Deși toți au fost la butoane mai mult sau mai puțin, au exact aceleași explicații ticăloase pentru eșecul generalizat: ceilalți, nu noi!

Vă mai spun doar atât: sila te încearcă, nu doar când înțelegi că sunt toți la fel, ci și când vezi că Toți sunt de fapt Aceiași. Am zbierat 3 ani și ceva, prin toate studiourile de televiziune, Jos Ciuma Roșie! Jos Dragnea! Jos Dăncilă! Jos analfabeții! Iar astăzi, Ciuma Roșie se lăfăie satisfăcută, cu carnetele galbene în buzunar. După ce și-au umplut burdihanele cu fonduri roșii, aceiași primari tupeiști vor zace la soare să-și bronzeze buricul galben, proaspăt vopsit. Portocaliul vechi din măruntaie li s-a șters demult, iar albastrul USR-ist va fi un deliciu, în viitorul apropiat. Poate chiar la alegerile generale, când ultimii vor fi pe val, iar restul în picaj electoral. Mizeria e că mereu au fost, sunt și vor fi primiți. Iar noi, restul, prostiți!

Eu unul m-am săturat să fiu prostit! Sau să fac pe prostul și să înghit sloganul “Alegem răul cel mic!” Oare ce-ar fi să nu mai alegem răul deloc, oricât de mic și pricăjit ne-ar părea astăzi?! Fiindcă știm cu toții că acel rău va sfârși prin a crește, a se înrădăcina și la final a ne râde în nas, până la următorul ciclu electortal. Poate a venit timpul ca românii să-și ia țara înapoi și să arunce politicienii la gunoi… Sau măcar să se gândească să o facă!

Comentează pe FACEBOOK