Fostul premier Marcel Ciolacu, cândva în vârful puterii politice din România, pare astăzi împins pe linie moartă. După o guvernare dezastruoasă și o pierdere rapidă a influenței în interiorul PSD, numele său este vehiculat pentru o candidatură la… președinția Consiliului Județean Buzău. O funcție de provincie pentru un politician care se visa președinte de țară.
Mutarea vine după plecarea lui Lucian Romașcanu la Curtea Europeană de Conturi, iar liderii PSD Buzău par dispuși să-i ofere lui Ciolacu o a doua șansă — dar nu în capitală, ci în județ. Primarul Constantin Toma, cândva un critic dur al conducerii PSD, încearcă să salveze aparențele, spunând că experiența lui Ciolacu ar putea „ajuta județul”. În realitate, Toma are propriile interese de protejat, iar un fost premier la CJ ar putea servi drept scut politic, nu motor de dezvoltare.
A căzut din fruntea Guvernului, a pierdut controlul asupra partidului, iar acum se discută despre „varianta Ciolacu” pentru Buzău. E clar: nu mai e liderul național de altădată, ci un politician în cădere liberă, reciclat pe plan local ca să nu dispară complet din peisaj.
Romeo Lungu, președintele PSD Buzău, confirmă discuțiile interne, dar evită să ofere un răspuns clar. De ce? Pentru că nici partidul nu mai știe ce să facă cu Ciolacu. Nu-l mai poate promova, dar nici nu vrea să-l lase de izbeliște. Așa că îl împinge într-o zonă sigură, dar de mâna a doua.
Și totuși, scandalurile din trecut nu s-au evaporat. Episodul Urbis Serv, prejudiciul estimat la 1,3 milioane de euro și contractele umflate rămân pete pe cariera lui. Nicio urmă penală, dar și nicio explicație clară. Doar tăcere convenabilă.
În concluzie, candidatura la Consiliul Județean nu este o alegere strategică, ci o retrogradare mascată. Ciolacu acceptă să joace în liga secundă, iar PSD își arată adevărata față: un partid care își parchează foștii lideri în funcții călduțe locale, fără viziune, fără viitor.
