În 2025, românii au trimis 5.244 de reclamații către Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), dintre care aproape 1.000 (19%) au vizat serviciile poștale.
Topul curierilor reclamați în România: colete pierdute și întârzieri
Cele mai frecvente probleme semnalate de utilizatori au făcut referire la nelivrarea trimiterilor poștale (26%), condițiile de predare a acestora (15%), pierderea sau furtul trimiterilor poștale (14%), deteriorarea coletelor (13%) și nerespectarea termenelor de livrare a acestora (13%).
La nivelul furnizorilor, cel mai contestat a fost Fan Courier Express, care a acumulat aproape jumătate din reclamațiile privind serviciile poștale (49%), scrie economica.net. Urmează Cargus, cu 12%, iar Delivery Solutions (Sameday) și Compania Națională Poșta Română, fiecare cu câte 7%.
În total, numărul reclamațiilor primite de către ANCOM este cu 27% mai mare față de cel din anul 2024. În plus, Autoritatea a primit anul trecut aproape 400 de plângeri privind serviciile digitale și conținutul ilegal online, în creștere semnificativă față de anul 2024.
Totodată, referitor la plângerile pe segmentul serviciilor digitale, orice persoană, organizație sau asociație împuternicită să apere drepturile consumatorilor conform Regulamentului privind serviciile digitale, are dreptul de a depune o plângere la ANCOM, utilizând formularul online dedicat, pentru a semnala o posibilă încălcare a prevederilor Regulamentului de către furnizorii de servicii intermediare.
‘Autoritatea poate verifica respectarea obligațiilor ce cad în sarcina furnizorilor de servicii intermediare stabiliți în România, fără să se pronunțe însă asupra legalității unui conținut publicat online, ce nu intră în sfera sa de competență. Aceasta este și rațiunea pentru care plângerile referitoare la conținutul ilegal nu sunt soluționate de către ANCOM, ci de către autoritățile relevante, adică de acele autorități care au atribuții de supraveghere și control pe un anumit domeniu. În ceea ce privește responsabilitățile ce cad în sarcina platformelor online foarte mari și a motoarelor de căutare foarte mari, competența supravegherii îndeplinirii acestora este partajată între Comisia Europeană și coordonatorul serviciilor digitale din țara unde platforma sau motorul de căutare își are sediul sau reprezentantul legal desemnat’, se menționează în comunicat.
Comentează pe FACEBOOK
