Cum este sărbătorit Mărțișorul în alte țări
Mărțișorul nu este o tradiție exclusiv românească. Această sărbătoare a începutului de primăvară se regăsește în numeroase țări din sud-estul Europei, precum Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Albania, Macedonia sau chiar Rusia.
Deși simbolistica este asemănătoare, fiecare popor a dezvoltat propriile obiceiuri și legende legate de acest moment special.
Bulgaria și tradiția Martenița
În Bulgaria, echivalentul Mărțișorului poartă numele de Martenița, iar bulgarii susțin că această tradiție își are originea pe teritoriul lor, fiind ulterior preluată și de alte popoare.
Conform unei legende locale, frații Huba și Boian erau prizonieri când hanul Asparuh le-a trimis un șoim legat cu un fir alb, pentru a-i anunța că urmează să-i ajute să evadeze.
Deși au reușit să scape, Boian a fost ucis lângă Dunăre. Huba a eliberat șoimul, iar firul alb s-a înroșit de sângele fratelui său, transmitând astfel vestea tragică.
Îndurerat, hanul le-a cerut soldaților să poarte fire albe și roșii din lână, considerate simboluri de protecție împotriva nenorocirilor. Legenda spune că acest eveniment ar fi avut loc pe 1 martie 681.
În anumite regiuni din Bulgaria, modul de purtare a Marteniței diferă în funcție de statutul social. De exemplu, fetele tinere o poartă pe partea stângă a hainelor, femeile mai în vârstă la degetul mic al mâinii stângi, iar bărbații căsătoriți o atașează la șoseta dreaptă.
Martenița este alcătuită dintr-un șnur împletit din alb și roșu, la care sunt prinse două figurine din lână: Pizho, reprezentând bărbatul și fiind de culoare albă, și Penda, simbolizând femeia și fiind de culoare roșie.
Bulgarii cred că purtarea acestui simbol le aduce sănătate și protecție pe tot parcursul anului.
Tradiția spune că Martenița trebuie purtată până la sfârșitul lunii martie sau până când persoana vede primul copac înflorit, o barză sau o rândunică, moment în care aceasta este legată de ramura unui copac.
Rusia și Maslenița
În Rusia, venirea primăverii este marcată prin sărbătoarea Maslenița, o tradiție cu origini păgâne. Aceasta este celebrată prin mese bogate, unde clătitele ocupă un loc central, simbolizând soarele și renașterea naturii. Festivitățile se încheie cu arderea unei efigii, care reprezintă iarna, marcând astfel trecerea către anotimpul cald.
Macedonia și simbolul fertilității
În Macedonia, oamenii poartă șnururi împletite din alb și roșu în ajunul zilei de 1 martie. Ulterior, acestea sunt agățate de ramurile pomilor înfloriți, gest care simbolizează dorința de fertilitate și prosperitate pentru anul care începe.
Albania și „lidhka”
În Albania, Mărțișorul este cunoscut sub numele de „lidhka”. Copiii îl poartă începând cu 14 martie și până când observă prima rândunică. După aceea, șnurul este prins de crengile unui copac, fiind considerat un simbol care alungă energiile negative și aduce noroc.
Originea Mărțișorului în România
În România, Mărțișorul este o tradiție foarte veche, datând încă din perioada tracilor. Se crede că, în trecut, femeile purtau monede sau pietre mici legate cu fire de lână albă și roșie, considerate talismane menite să le protejeze de ghinion și să le aducă noroc și sănătate.
Indiferent de forma pe care o ia în fiecare țară, Mărțișorul rămâne un simbol al speranței, al reînnoirii și al bucuriei aduse de primăvară.
O primăvară frumoasă!
Comentează pe FACEBOOK
