În memoriile sale, fosta cancelară germană Angela Merkel explică de ce a respins aderarea rapidă a Ucrainei la NATO. Și își amintește de multe întâlniri neobișnuite. Este vorba despre întâlniri memorabile din perioada mandatelor ei. Despre Papă, despre Trump, despre fostul cancelar Schröder – dar și despre politica lor în Rusia. Fostul cancelar Angela Merkel și-a scris memoriile.
Fostul cancelar german Angela Merkel a încercat să încetinească aderarea Ucrainei la NATO
Săptămânalul Die Zeit a publicat în avans copii ale cărții intitulate”Libertate”.
În cartea sa intitulată „Libertate. Memorii 1954-2021”, care urmează să apară marţea viitoare, fosta lideră a Uniunii Creştin Democrate germane (CDU) reflectează asupra summitului-cheie al NATO de la Bucureşti din 2008, când au fost discutate candidaturile Ucrainei şi Georgiei.
Merkel recunoaşte dorinţa puternică a ţărilor din Europa centrală şi de est de a adera la NATO rapid, explicând însă că, în opinia sa, integrarea de noi membri trebuie să sporească nu doar securitatea respectivelor state, ci şi a NATO în ansamblu.
Merkel îşi exprimă în special preocuparea în carte faţă de legăturile Ucrainei cu Rusia, în mod specific prezenţa Flotei ruse a Mării Negre, cu baza în peninsula ucraineană Crimeea, anexată ulterior ilegal de Rusia în 2014, arataă Agerpres.
Ea mai scrie că niciun alt candidat anterior la NATO nu s-a confruntat cu o astfel de situaţie şi că aceste complicaţii militare ar fi putut crea riscuri pentru Alianţă.
În acel moment, Merkel a remarcat că doar o minoritate din populaţia Ucrainei susţinea aderarea la NATO.
Abordarea lui Merkel faţă de Ucraina continuă să fie criticată la Kiev.
Angela Merkel discută de asemenea despre compromisul la care s-a ajuns în cele din urmă, dar cu costuri semnificative.
Fostul cancelar scrie că eşecul de a le oferi Ucrainei şi Georgiei un plan clar de acţiune pentru aderare a reprezentat o lovitură pentru aspiraţiile lor, în timp ce promisiunea generală a NATO privind viitoarea lor aderare a reprezentat o provocare directă la adresa intereselor ruse, ceea ce ea considera a fi o provocare faţă de preşedintele rus Vladimir Putin.
