DNA-ul zgârie la porțile Poștei Române

Procurorii anticorupție au inversat puțin rolurile zilele acestea și au trimis o scrisorică celor de la Compania Națională Poșta Română. Recipisa cu pricina a dat fiori celor din conducerea Poștei, cu toții înțelegând instant că la DNA s-a copt un dosar de proporții ce-i vizează. Jurnalist.ro vă prezintă în exclusivitate documentul despre care vorbim, precum și principalele aspecte investigate de procurorii anticorupție. Dacă aceștia din urmă vor fi lăsați să meargă până la capăt, este foarte probabil să explodeze unul dintre marile jafuri făcute la o instituție a statului român, în perioada guvernării Florin Cîțu.

Fără să lungim vorba, iată mai jos cele 2 file care au făcut să le înghețe sângele în vine celor din conducerea Poștei:

Dincolo de solicitarea DNA, sursele noastre ne-au explicat și ce înseamnă câteva dintre punctele enumerate acolo. Astfel, prima solicitare se referă la mai multe persoane ce activează într-un fel sau altul în cadrul companiei și beneficiază de salarii astronomice. Investigația îi vizează pe cei care primesc lunar până la 3 salarii, pe contracte diferite, deși ei fac aceeași muncă. Dar cumulat, contractele lor ajung și la 14-15 ore prestate zilnic în interesul Poștei. Pe hârtie, desigur. Ca să înțeleagă toată lumea, directorul sucursalei locale X primește un salariu și de la sucursala regională din zona respectivă, plus încă un salariu de la centru pentru că ar presta în calitate de consilier, de exemplu, în aparatul central sau într-o altă direcție. În principal investigația vizează posturi din anturajul actualului șef al Poștei, directorul provizoriu Florin Valentin Ștefan. Pentru a nu periclita ancheta în curs, ne vom rezuma doar la aceste explicații, la acest punct 1, în acest moment.

Achiziție directă de consultanță obscură

Un punct extrem de interesant este cel numerotat de noi cu 8 pe acel document. Este vorba de un contract de servicii încheiat în 2021, printr-o procedură ce naște mereu semne de întrebare, și anume achiziția directă. Firma trecută acolo puțin eronat de către procurorii DNA este una ce fusese înființată cu puțin timp în urmă să o lovească norocul de a fi selectată de către cei de la Poștă. Patroana acesteia poate spune, fără să greșească, că este printre cele mai norocoase personaje din piața de consultanță. Cu siguranță, un așa noroc te lovește rar, ca fix după ce înființezi o firmă să fii chemat la discuții de către Poșta Română. Ca un element de culise, vă mai spunem că firma are sediul în sectorul 4 al Capitalei. Tot ca o coincidență, în mandatul lui Florin Cîțu, Compania Națională Poșta Română a fost arondată filialei PNL sector 4, unde a rămas și azi, în ciuda faptului că Florin Cîțu nu mai este președinte PNL, iar acea organizație l-a avut și îl are la suflet pe fostul premier…

Revenind la consultanța luată prin achiziție directă, aceasta a avut rolul de a pregăti o altă achiziție, adevăratul tun în povestea asta și anume cumpărarea de „Pachetomate”. Pentru cine nu știe, acestea ar trebui să fie alternativa Poștei la ceea ce românii cunosc deja ca fiind sistemul EasyBox al altei rețele de curierat. Firma doamnei din sectorul 4, care doamnă provenea tot de la o firmă de curierat (lucrase acolo o bună bucată de timp) avea rolul de a întocmi documentația pentru achiziția de 100 de milioane de lei a acelor Pachetomate.

Sursele noastre ne-au informat că această mișcare a fost cu scandal la vremea ei. Doamna de la sectorul 4 a livrat un document justificativ de doar câteva pagini pentru marea achiziție, pe care mulți dintre directorii cu drept de semnătură din Poștă au refuzat să își pună semnătura. A fost unul dintre marile momente tensionate din mandatul directorului Ștefan, ce a dus la înlăturarea mai multor oameni cu drept de semnătură din conducere. Dar, cel mai probabil și momentul incipient al actualului dosar DNA…

Acel studiu de fezabilitate de buzunar a fost însă justificarea perfectă pentru referatul de necesitate și pornirea a ceea ce putem denumi ca fiind Tunul Pachetomatelor.

Cum se fentează un raport Delloite

Punctele 4 și 5 din document sunt legate și sunt cele cu bătaie lungă. Despre ele nu vom dezvălui foarte multe lucruri acum, însă vom face un scurt remember a ceea ce s-a petrecut la Poștă în ultimii ani.

Raportul Delloite a fost făcut în 2017, moment în care falimentul bătea la ușa Poștei Române. Aceasta avea datori foarte mari către furnizorii săi de servicii, unul dintre cei importanți fiind compania Telekom. Statul român a decis atunci să dea bani Poștei pentru a plăti acele datorii, dar trebuia cumva găsită și o soluție legală.

Statul a dat Companiei aproape 180 de milioane de lei, bani cu care s-au plătit o bună parte dintre acele datorii. Marele beneficiar a fost compania Telekom, care a devenit după acel moment taman bună de vândut (dar acesta este un alt subiect extrem de interesant ce va face obiectul unei alte anchete). Obligația Poștei atunci a fost de a se duce pe piața liberă și de a obține un credit comercial, pentru a face investiții de acei bani, fiindcă altfel banii veniți s-ar fi considerat ajutor de stat. Exact aceste lucruri au fost consemnate în raportul Delloitte, identificându-se direcțiile majore în care  Poșta Română ar fi trebuit să investească masiv pentru a deveni profitabilă.

Din acel moment, s-au perindat mai mulți manageri pe acolo. Unii chiar au făcut planuri de management, așa cum preciza raportul Delloitte, asta în condițiile în care banii din credit au venit undeva prin 2019, prin EximBank.

Povestea cu cântec se leagă tot de Pachetomatele cu pricina, una dintre principalele investiții făcute de Poștă, dar care nu fusese niciodată prinsă în planurile de management. A fost ceva ce oamenii din conducerea Poștei au găsit de cuviință să bage pe traseu. Iar chestiunea asta e posibil să-i coste scump acum…

Despre afacerea Pachetomatul, inclusiv cu proiectul pilot pe care cei de la Poștă l-au implementat deja și care este departe de a fi un succes, vom vorbi într-un episod separat.

Un punct mic, dar fâșneț, la numărul 9

Nici punctul 9 din solicitarea DNA nu este de ignorat. Compania AKTA din Brașov este a unor băieți care se ocupă exact de aceste mașinării denumite de poștă Pachetomate. Cumlea coincidenței, fix zilele acestea este deschidere pe SEAP taman pe una dintre procedurile de achiziție ale acestor mașinării. Ceea ce ne ducă cu gândul că demersul DNA este unul bine documentat deja.

Bomba vine după un vot recent în Consiliul de Administrație, ce a avut loc la sfârșitul lunii aprilie, unde s-a decis ca pentru cele 100 de milioane de lei să fie achiziționate 3.000 de Pachetomate. O fi mult, o fi puțin…asta doar cei de la DNA urmează să ne spună.

Tot aceștia vor decide și cât de corecte sau penale au fost ultimele achiziții făcute la Fabrica de Timbre, inclusiv o imprimantă inteligentă, care să listeze facturi alături de un mare jucător de pe piață.

Așa cum am spus la început, dosarul Poșta Română ar putea zgudui din temelii una dintre marile companii ale statului român. Ceea ce anchetează astăzi procurorii anticorupție s-a petrecut în perioada Florin Cîțu, când românii erau ținuți în case, amenințați cu pandemia și efectele sale și mulți dintre ei au trecut prin cele mai grele momente financiare din ultimii 20-25 de ani. Se pare că unii nu o duceau tocmai rău în acele vremuri..