Gara Oravița are aproape 180 de ani. Povestea celei mai vechi gări din România, care avea lift pentru pasageri

Gara Oravița are aproape 180 de ani. Povestea celei mai vechi gări din România, care avea lift pentru pasageri

Gara Oravița, construită în urmă cu aproape două secole, este considerată cea mai veche gară de pe teritoriul actual al României și una dintre cele mai importante mărturii ale începuturilor transportului feroviar din țara noastră.

Aflată în Banatul Montan, clădirea păstrează o poveste fascinantă despre dezvoltarea industriei, comerțului și călătoriilor cu trenul.

Astăzi, clădirea nu mai are strălucirea de odinioară, iar unele dintre anexele sale au ajuns într-o stare avansată de degradare.

Cu toate acestea, gara continuă să fie un reper istoric și arhitectural, legat de primele căi ferate construite în Banatul Montan.

Gara Oravița, construită în urmă cu aproape două secole

România are în prezent 118 gări și halte clasificate drept monumente istorice. O mare parte dintre acestea datează din secolul al XIX-lea, perioada în care rețeaua feroviară începea să se dezvolte.

Gara Oravița ocupă însă un loc aparte. Potrivit informațiilor publicate de autoritățile locale, construcția sa a fost finalizată în 1847, cu șapte ani înainte de inaugurarea primei căi ferate din spațiul românesc.

Există însă indicii că lucrările ar fi putut fi încheiate chiar în 1846. Într-un document din ianuarie 1847, supraveghetorul construcției căii ferate Oravița–Baziaș transmitea autorităților de la Viena că lucrările se desfășoară conform proiectului.

Gara a început să funcționeze oficial odată cu inaugurarea liniei Oravița–Baziaș. La 20 august 1854, calea ferată a fost deschisă pentru transportul de marfă, iar din 1 noiembrie 1856 a început și transportul de călători.

Liftul din Gara Oravița, o inovație neobișnuită pentru acele vremuri

Una dintre cele mai surprinzătoare povești legate de vechea gară este existența unui lift-pasaj.

Clădirea fusese prevăzută cu un sistem special care permitea accesul călătorilor către peronul aflat la un nivel superior față de stradă. Pentru mijlocul secolului al XIX-lea, instalația reprezenta o adevărată inovație.

Potrivit autorităților locale, liftul era încă vizibil în 1993. Astăzi, accesul este blocat, iar scările pe care le folosesc călătorii au fost construite ulterior, cel mai probabil în perioada anilor ’30–’40.

De ce a fost construită prima cale ferată din Banatul Montan

Dezvoltarea transportului feroviar în această zonă a fost strâns legată de exploatarea resurselor naturale. În Banatul Montan fuseseră descoperite zăcăminte importante de cărbune, iar exploatarea lor începuse încă din secolul al XVIII-lea.

Huila extrasă în zona Aninei era apreciată pentru calitatea sa și era folosită în industria metalurgică de la Reșița. Cărbunele ajungea și la navele care circulau pe Dunăre, la locomotivele cu abur și în marile orașe ale Imperiului Habsburgic.

Pentru ca această resursă să poată fi transportată mai ușor către portul dunărean Baziaș, au început lucrările la calea ferată Oravița–Baziaș, cu o lungime de aproximativ 63 de kilometri.

Construcția a fost întreruptă în timpul Revoluției de la 1848–1849, însă lucrările au fost reluate în 1850 și finalizate patru ani mai târziu.

O călătorie de 26 de ore până la Budapesta

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Gara Oravița era conectată la o rețea feroviară importantă. În 1869, o călătorie de la Oravița la Budapesta dura aproximativ 26 de ore, iar până la Viena putea ajunge la 36 de ore.

Linia Oravița–Baziaș traversa mai multe localități și includea poduri, podețe și un viaduct spectaculos în zona Iam. În primii ani de funcționare, două trenuri de călători circulau zilnic între Oravița și Baziaș, parcurgând traseul în aproximativ trei ore.

După Primul Război Mondial, schimbările teritoriale au afectat și traseul feroviar. O parte importantă a liniei a ajuns pe teritoriul Serbiei, iar în România a rămas funcțional doar un segment. Circulația trenurilor între Oravița și Iam a continuat până în 2015.

Oravița–Anina, prima cale ferată montană din România

Povestea feroviară a regiunii nu se oprește la linia spre Baziaș. Tot în secolul al XIX-lea au început lucrările la traseul montan Oravița–Anina, inaugurat pentru transportul de marfă în 1863 și pentru călători în 1869.

Linia a fost construită într-un relief dificil, iar traseul inițial era diferit de cel pe care îl cunoaștem astăzi. Înainte de construirea tuturor viaductelor și tunelurilor, anumite porțiuni abrupte erau traversate cu ajutorul cailor.

Astăzi, Gara Oravița rămâne una dintre cele mai valoroase mărturii ale începuturilor căilor ferate din România.

Clădirea nu spune doar povestea unei gări vechi de aproape 180 de ani, ci și istoria unei regiuni în care industria, cărbunele și dezvoltarea transportului feroviar au schimbat definitiv destinul Banatului Montan.