ING Bank “sechestrează” peste noapte banii clienților

ING Bank “sechestrează” peste noapte banii clienților

Dacă sunteți client ING Bank și aveți inclusiv un card atașat contului dumneavoastră, ar fi util să stați bine cu nervii. Această bancă are prostul obicei de a aplica normele BNR într-un stil propriu, departe de a veni în ajutorul clienților săi. Mai exact, îți blochează peste noapte toți banii din cont, în așa fel încât să mergi de urgență la sediul băncii. Această procedură se aplică fără vreun telefon în prealabil sau vreo notificare scrisă la adresa dvs. Se trimite doar un e-mail pe care dacă ai ghinionul să nu îl citești, te trezești câteva zile “sărac”.

 

Povestea care urmează este a unui client, persoană juridică, căruia i-a scăpat mailul de atenționare de care vorbeam. Veți auzi o înregistrare audio incredibilă cu cei de la Call-center-ul ING Bank. Veți putea înțelege exact care sunt politicile băncii și cât de puțin se pune accentul pe nevoile și respectul față de client. Înainte de a o asculta și de a trage concluziile, vă explic pe scurt doar contextul. O normă BNR obligă băncile din România să actualizeze periodic baza de date a clienților. Este vorba de banala verificare a datelor cu caracter personal, în cazul clienților persoane fizice, la care se adaugă datele de la Registrul Comerțului, pentru persoane juridice. BNR vine cu recomandarea blocării conturilor, dar numai dacă respectivul client refuză vehement procedura sau pur și simplu nu este de găsit.

Cum a înțeles ING Bank să aplice aceste normative?! Simplu! Îți dau un mail în care te cheamă la sediul băncii. Culmea, procedura de actualizare nu poate fi făcută on-line, deși contextul actual ar impune clar acest aspect. Paradoxal, peste jumătate din personalul băncilor din România lucrează în prezent de acasă, deci pentru ei se poate. Clienții trebuie să sfideze însă pandemia și să stea la coadă, la puținele ghișee funcționale. Dar cel mai bine, ascultați discuția cu operatorul ING Bank ca să vă lămuriți:

Ceea ce este revoltător, este nonșalanța cu care se vorbește de blocarea peste noapte a sumei de bani. Deși pasajele cu date personale au fost înlăturate, vă spun că vorbim de bani destul de mulți. Însă nu acest lucru este relevant. În aceeași situație ar fi putut fi și un pensionar lăsat fără bani peste week-end, pentru care orice sumă ar fi fost vitală. În plus, greșeala celor de la bancă este remarcată chiar și de operator. Acesta admite că acel client ar fi putut fi avertizat, în contextul în care fusese la sediul băncii, cu doar câteva zile înainte.

 

Altă “ofertă” ING: tranzacții dublate în week-end

 

Cu doar câteva zile înainte de redactarea acestui material, o altă bombă a explodat în ograda ING Bank. Cei de aici au încercat din răsputeri să mușamalizeze efectele ei. Din acest motiv, o mare parte a presei a dat știrea cu pricina, fără să menționeze numele băncii. Ceea ce este o mare măgărie, fie chiar și din respect pentru public. Opinia publică are dreptul să afle adevărul, chiar și atunci când acesta nu place instituțiilor financiar-bancare. Este vorba de un week-end întreg în care tranzacțiile cu cardul făcute de clienți ai ING Bank au fost dublate! Mai exact, dacă ați plătit la un operator economic 100 de lei, vi s-au tras de pe card 200. Banca a fost forțată să recunoască public acest aspect, ca urmare a valului de sesizări venit de la clienți rămași fără bani. În accepțiunea băncii, “PUBLIC” a însemnat descrierea acestui fenomen înaintea convorbirilor din Call-Center. Blocada mediatică a funcționat însă aproape perfect, informația “transpirând” în foarte puține locuri.

Revenind la povestea blocării banilor, frapantă este și imposibilitatea de a rezolva acest gen de probleme on-line. În condițiile în care Guvernul României ne îndeamnă zilnic să stăm distanțați, să evităm drumurile inutile și intrarea în contact cu cât mai puțină lume, cei de la bancă vor să te vadă acolo în carne și oase. Actualizarea cu pricina durează între 5 și 10 minute și se face în mare parte de către bancă. Doar Cartea de Identitate și o semnătură a fost nevoie în cazul prezentat mai sus. În acest context, care mai este utilitatea semnăturii electronice, atâta vreme cât banca ce se laudă că are cea mai bună platformă on-line a rămas tot cu metodele arhaice de tip “Ghișeu”?! Până la urmă asta e decizia lor. Dacă anumite lucruri nu ar fi făcute pe banii și nervii clienților, fiecare companie are dreptul să își aleagă propria strategie de marketing. Dar pe banii ei…

Comentează pe FACEBOOK