Inteligența artificială generativă (AI) are capacitatea de a aduce schimbări semnificative în sectorul public din România, îmbunătățind eficiența și calitatea serviciilor oferite cetățenilor. Potrivit studiului „Oportunitatea adoptării inteligenței artificiale în administrația publică din România”, realizat de Implement Consulting Group la inițiativa Google, AI ar putea aduce administrației publice beneficii estimate la 660 de milioane de euro în următorii zece ani.
Această sumă reflectă potențialul de creștere a valorii adăugate brute, bazat pe productivitatea sporită și îmbunătățirea serviciilor.
Inteligența artificială un potențial catalizator pentru eficiență în administrația publică
Raportul subliniază că AI-ul ar putea îmbunătăți o gamă largă de funcții în cadrul administrației publice, de la cele interne la cele care implică interacțiuni directe cu cetățenii. Soluțiile personalizate și furnizate în timp real pot optimiza serviciile pentru public, în timp ce operațiunile administrative ar deveni mai eficiente, cu o reducere semnificativă a erorilor și a timpilor de procesare. De asemenea, inteligența artificială poate furniza decidenților informații bazate pe date, facilitând astfel decizii mai rapide și bine fundamentate.
În prezent, 69% dintre locurile de muncă din administrația publică din România au potențialul de a încorpora tehnologia AI, ceea ce ar permite angajaților să se concentreze pe rezolvarea problemelor mai complexe. Aproximativ 8% dintre locurile de muncă ar putea beneficia de automatizarea AI, ceea ce ar elibera resurse și timp pentru sarcini de o valoare adăugată mai mare.
Provocările adopției AI în administrația publică
Cu toate acestea, nu toate locurile de muncă din sectorul public vor fi influențate de AI. Studiul arată că aproximativ 24% dintre acestea, în special cele care implică interacțiuni directe cu cetățenii sau sarcini fizice, vor rămâne neschimbate. Deși unii angajați din administrația publică folosesc deja AI în activitatea lor, acest lucru este mai degrabă o inițiativă personală, iar adopția la nivel instituțional este încă la un stadiu incipient.
Conform datelor sondajului, 54% dintre angajații administrației publice utilizează deja soluții AI, în timp ce doar 23% dintre instituțiile publice au investit efectiv în astfel de tehnologii. Printre principalele bariere în adoptarea inteligenței artificiale se numără lipsa competențelor necesare, costurile ridicate ale implementării și preocupările legate de securitate.
Funcționarii publici încă reticenți la cursurile de digitalizare
Un alt sondaj realizat de Institutul Național de Administrație (INA) relevă faptul că digitalizarea rămâne una dintre cele mai puțin accesate teme de formare pentru funcționarii publici. Deși peste 70% dintre aceștia au participat la cel puțin trei programe de formare în ultimii doi ani, doar 39% au ales cursuri de digitalizare, un procent scăzut având în vedere nevoia tot mai mare de digitalizare în sectorul public.
Sabina Moldovan, reprezentant INA, a subliniat că majoritatea programelor de formare s-au concentrat pe achiziții publice, resurse umane și etică, în timp ce digitalizarea a fost abordată mult mai rar. Aceasta este o preocupare majoră în contextul în care administrația publică din România se află într-un proces continuu de modernizare și digitalizare.
Prin adoptarea pe scară largă a soluțiilor de inteligență artificială, România ar putea transforma semnificativ eficiența administrației publice, făcând-o mai agilă și mai adaptată nevoilor cetățenilor.
Comentează pe FACEBOOK
