O nouă teorie a conspirației, pe TikTok: zăpada falsă care arde, conține plastic și dăunează oamenilor. Pe controversata rețea socială sunt rostogolite idei halucinante.
Teoria conspitației, pe Tik Tok: a nins cu zăpadă falsă
Un nou fenomen viral face furori pe TikTok, unde românii postează clipuri în care dau foc la zăpadă și sunt surprinși că aceasta nu se topește instantaneu. În încercarea de a demonstra că zăpada ar fi artificială și contaminată cu plastic, unii o ard cu bricheta, alții o testează în chiuvetă sau chiar pe grătar.
În București, unde stratul de zăpadă a depășit 40 de centimetri, mai mulți utilizatori de TikTok susțin că zăpada este falsă și că ar fi fost trimisă în mod intenționat pentru a dăuna oamenilor, arată Libertatea.ro
„Explicați-mi și mie de ce nu mă ud pe mână?”, întreabă o tânără după ce a făcut un bulgăre de zăpadă. „Eu nu știu ce zăpadă e asta și de ce nu mă ud”, adaugă ea.
Mulți utilizatori i-au răspuns cu umor. „Așa se întâmplă când vezi prima dată zăpadă în viață” sau „Așa se întâmplă când vezi zăpada o dată la câțiva ani, uiți ce proprietăți are”, au scris aceștia.
Profesorul universitar Silviu Gurlui face lumină în acest caz și explică științific ce se întâmplă, de fapt, cu zăpada „ciudată” care nu se topește. „În ultima perioadă, atmosfera a suferit tot mai multe transformări cauzate de spectrul larg de poluanți care modifică proprietățile fizico-chimice ale aerosolilor și ale grăunților de cristalizare, ale gheții, ale fulgilor de zăpadă”, a precizat expertul.
Prin urmare, prezența unor săruri, poluanți și aerosoli atmosferici în cristalele de gheață pot influența viteza de topire a zăpezii. Efectul variază în funcție de tipul și concentrația compușilor.
Profesorul explică faptul că unele particule și compuși existenți în aer pot întări structura gheții, făcând-o mai rezistentă la schimbările de temperatură. „Anumite molecule organice din atmosferă pot modifica tensiunea superficială a apei și procesul de topire. Sărurile de sulfați (ex. sulfat de calciu, sulfat de amoniu, sulfat de magneziu) pot forma complexe cu moleculele de apă și pot stabiliza structura gheții, încetinind topirea. Silicații și oxizii metalici pot interfera cu procesul de schimb de căldură și pot acționa ca izolatori termici la suprafața gheții”.
Poluanții atmosferici pot ajunge în cristalele de gheață și zăpadă sub formă de aerosoli sau depuneri chimice din precipitații. „Acești compuși includ sulfat de amoniu provenit din poluarea industrială, oxizi de azot și acizi care interacționează cu gheața și pot modifica proprietățile fizice ale cristalelor, metale grele rezultate din poluarea industrială care afectează, de asemenea, compoziția gheții”.
Există, prin urmare, această posibilitate ca precipitațiile să conțină de poluanți care modifică cantitatea, forma, volumul, culoarea, alte proprietăți fizico-chimice ale zăpezii.
De ce nu se topește zăpada pusă pe grătarul încins
„Zăpadă la grătar, poftim! Și nu se topește. Ca să vedeți că e artificială”, spune o utilizatoare pe rețelele de socializare. Însă, explică specialiștii, un bulgăre de zăpadă nu se topește imediat pe un grătar încins din cauza fenomenului Leidenfrost. „Topirea este mult mai lentă, pentru că stratul exterior de zăpadă se vaporizează aproape instantaneu. Iar acel strat de vapori format funcționează ca un izolator și nu permite ca toată căldura grătarului să ajungă la bulgărele de zăpadă”, a declarat inginerul Teodor Dumitrache, potrivit Adevarul.ro.
Alți utilizatori s-au plâns că bulgărele nu se topește nici când este ținut în mână. Fenomenul a fost explicat de fizicianul Cristian Presură: „Zăpada se va topi. Doar că durează mai mult. Mâna ta, afară, este rece, deci dă puțină căldură bulgărelui. Pune bulgărele pe o plită încinsă”.
Videoclipurile cu teoriile conspirației privind zăpada care nu se topește au stâns deja zeci de mii de vizualizări.
Comentează pe FACEBOOK
