Calendarul și locurile de desfășurare a repetițiilor
- În prezent (unități militare): Militarii și tehnica de luptă desfășoară antrenamente preliminare în unitățile militare din garnizoana București.
- 25 noiembrie (Complexul Ghencea): Miercuri, 25 noiembrie 2026, este programată o repetiție oficială cu trupe și tehnică în Complexul de poligoane Ghencea .
- Zona Arcul de Triumf: În zilele premergătoare evenimentului din 1 Decembrie, antrenamentele se vor muta în zona Pieței Arcul de Triumf pentru repetiția generală (moment în care autoritățile vor impune și restricții de circulație în nordul Capitalei).
Ce vor putea vedea spectatorii pe 1 Decembrie
- Aproximativ 130 de mijloace tehnice terestre, printre care se numără echipamente militare moderne intrate recent în înzestrarea Armatei României.
- 45 de aeronave militare, care vor survola Piața Arcul de Triumf, în funcție de condițiile meteorologice.
- Expoziție statică și ceremonii: Pe lângă defilarea propriu-zisă, publicul va putea vizita o expoziție statică de tehnică militară în zona Arcului de Triumf, iar în Parcul Carol I vor avea loc ceremonii militare și religioase la Mormântul Ostașului Necunoscut.

Comunicatul MApN cu privire la parada de Ziua Națională – 1 Decembrie
Peste 2.000 de militari și specialiști din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Administrația Națională a Penitenciarelor, precum și aproximativ 130 de mijloace tehnice, dintre care 45 de aeronave, vor participa la Parada Militară Națională, organizată marți, 1 decembrie, începând cu ora 11.00, în Piața Arcul de Triumf din București, cu ocazia Zilei Naționale a României.
În acest an, Ministerul Apărării Naționale va prezenta atât în blocul de defilare, cât și în cadrul expoziției statice, tehnică militară intrată în înzestrare în ultimii ani.
Antrenamentele se vor desfășura în unități militare din garnizoana București și în zona Arcului de Triumf. Reprezentanții mass-media vor putea asista la repetiția din 25 noiembrie, care va avea loc în Complexul de poligoane Ghencea. Detaliile privind desfășurarea acestei activități vor fi comunicate în zilele următoare.
1 decembrie – Ziua Națională a României
Românii din întreaga lume sărbătoresc pe 1 decembrie Ziua Națională a României, un moment deosebit de important în istoria țării. Acum 108 ani, în 1918, la Alba Iulia, a avut loc Marea Adunare Națională, care a decis unirea Transilvaniei cu România, consolidând astfel ceea ce astăzi cunoaștem ca România Mare. Ziua Națională a fost stabilită pe 1 decembrie imediat după Revoluția din decembrie 1989, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990. Aceeași lege prevedea că această zi este sărbătoare publică și zi liberă pentru toți angajații din țară.

Marea Unire de la 1918 – Ziua în care s-a scris istorie
Pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, a avut loc Adunarea Națională a Românilor, iar lucrările s-au încheiat cu Hotărârea de unire necondiționată a Transilvaniei cu România, votată unanim. Acest act istoric a venit după ce, pe 27 martie 1918, a fost decisă unirea Basarabiei, iar pe 28 noiembrie 1918, reprezentanții Bucovinei au votat și ei pentru unirea cu România.
Astfel, pe 1 decembrie 1918, a fost stabilită în unanimitate unirea Transilvaniei, Crișanei și Maramureșului cu România, păstrându-se, totodată, o autonomie locală bazată pe principii democratice, cu respect pentru egalitatea între naționalități și religii.
„Adunarea Națională a poporului român din Transilvania, Banat și părțile ungurene a acceptat, în întregime, rezoluția prezentată de Vasile Goldiș, iar astfel unirea acestei provincii românești cu țara mamă este, pentru totdeauna, decisă”, declara atunci Gheorghe Pop de Băsești, președintele Marii Adunări.
La Alba Iulia, la fel ca și la Cernăuți pe 28 noiembrie, a avut loc o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. Aici s-a constituit Marele Consiliu Național Român, alcătuit din 200 de membri aleși și încă 50 cooptați. În ziua următoare, Consiliul a desemnat un guvern provizoriu, cunoscut sub numele de Consiliul Dirigent al Transilvaniei, avându-l ca președinte pe Iuliu Maniu. Pe 11 decembrie, Guvernul României a ratificat Marea Unire, iar declarația adoptată la Alba Iulia a fost înmânată regelui Ferdinand, care a promulgat în aceeași zi decretul de sancționare a unirii, incluzând și Basarabia și Bucovina.
Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României a adoptat legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului, Banatului, Bucovinei și Basarabiei cu România.
Recunoașterea internațională a unirii Bucovinei cu România a avut loc pe 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint-Germain, între Puterile Aliate și Austria. Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România a fost recunoscută prin Tratatul de Pace de la Trianon, semnat pe 4 iunie 1920, între Puterile Aliate și Asociate și Ungaria.
Pe 28 octombrie 1920, a fost semnat Tratatul de la Paris, între România și Puterile Aliate (Franța, Marea Britanie, Italia și Japonia), prin care se recunoștea unirea Basarabiei cu România. Totuși, acest tratat nu a intrat în vigoare, deoarece Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut niciodată unirea, iar acțiunile Japoniei au fost influențate de un protocol secret inclus într-un tratat bilateral între Japonia și Uniunea Sovietică din 1925. Ziua Națională a României a fost sărbătorită în trecut și pe 10 mai sau 23 august
Anterior, în perioada 1866 – 1947, Ziua Națională a României a fost sărbătorită pe 10 mai, apoi, între anii 1948 și 1989, pe 23 august.
Deoarece prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în data de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, aceasta a fost desemnată Ziua Națională, fiind sărbătorită până în 1947.
În 2015, Camera Deputaților a hotărât ca data de 10 mai să fie declarată sărbătoare națională, întrucât marchează trei evenimente istorice importante: începutul domniei lui Carol I, proclamarea Independenței de stat și încoronarea primului rege al României.
După abdicarea forțată a regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat o lege prin care a proclamat Republica Populară Română. Totodată, data de 23 august a fost desemnată ca zi de sărbătoare națională, fiind cunoscută drept ziua insurecției armate antifasciste, semnificând începutul revoluției populare din România. Această dată se referea la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și la arestarea Guvernului condus de Ion Antonescu în 1944.
Ziua Națională a României este sărbătorită în fiecare an prin evenimente patriotice, cele mai remarcabile fiind paradele militare, dintre care cele de la București, la Arcul de Triumf, și cele de la Alba Iulia sunt cele mai cunoscute. În plus, în întreaga țară au loc parade militare de mai mică amploare, precum și ceremonii de depunere a coroanelor și jerbelor de flori la monumentele eroilor.
În catedralele, bisericile și mănăstirile din țară se oficiază slujba religioasă „Te Deum”, în cadrul căreia sunt pomeniți eroii națiunii române care au luptat pentru Marea Unire din 1918.













