În loc să-i ceară socoteală Guvernului pentru absența criminală din zonele calamitate, presa sistemului alege să împroaște cu noroi voluntarii care ajută sinistrații din Broșteni. Oameni simpli, veniți din toată țara cu saci de haine, mâncare și speranță, sunt transformați în ținte politice doar pentru că nu fac parte din caracatița controlată de putere.
Atacurile furibunde venite din partea unor „jurnaliști” aserviți, precum Carmen Dumitrescu, nu sunt doar josnice, ci profund nedrepte. În timp ce statul se ascunde, iar autoritățile locale bâjbâie prin birocrație, tot cetățenii obișnuiți țin piept dezastrului, cu lopata în mână și cortul pe câmp. Dar în loc de recunoștință, primesc batjocură mediatică.
Este limpede: tot ce nu poate fi controlat de sistem trebuie denigrat. Voluntariatul autentic, solidaritatea reală, implicarea civică – toate sunt privite ca amenințări. Pentru că ele arată eșecul flagrant al statului, neputința guvernării și cinismul unei administrații care preferă să atace oameni buni decât să-și recunoască falimentul moral.
În timp ce sinistrații trăiesc printre dărâmături, presa de casă scrie editoriale din birouri călduțe. Adevărul nu se vede în studiourile finanțate din bani publici, ci la fața locului – acolo unde voluntarii cară, spală, ridică și dau o lecție de umanitate unei guvernări inumane.
Rușinea nu e pe umerii celor care ajută, ci pe cei care îi atacă.
