Cristalele de zăpadă cresc într-un model hexagonal, iar dimensiunea lor este influențată de condițiile de mediu. Cu toate acestea, există o limită pentru cât de mari pot ajunge?
Conform Guinness World Records, în noaptea de 27 ianuarie 1887, o furtună puternică de iarnă a adus fulgi de zăpadă neobișnuit de mari pe valea râului Clark Fork, în apropiere de Missoula, Montana, SUA, relatează IFL Science.
Acești fulgi de zăpadă au fost descriși ca având dimensiuni comparabile cu cele ale ulcioarelor de lapte, măsurând până la 38 de centimetri în lățime și 20 de centimetri în grosime.
Procesul de formare a cristalelor de zăpadă are loc atunci când vaporii de apă se transformă direct în gheață, fără a trece prin stadiul lichid. Pe de altă parte, orice bucată de gheață care cade din cer este considerată un fulg de zăpadă.
Dr. Kenneth Libbrecht, profesor de fizică la Caltech, a dedicat peste 20 de ani studierii cristalelor de zăpadă, având ca scop înțelegerea formării diferitelor tipuri de cristale de zăpadă.
Pe parcursul extinsei sale perioade de cercetare, dr. Libbrecht a stabilit recordul pentru descoperirea celui mai mare cristal de zăpadă individual din natură, cu o dimensiune de 10 milimetri de la un vârf la altul, o valoare considerabilă având în vedere că un cristal de zăpadă obișnuit are un diametru de doar 2 până la 4 milimetri.
Comentează pe FACEBOOK
