România deține, la Baia de Fier, cel mai mare sit din Europa pentru o materie primă critică. Astfel că, pentru țara noastră devine o oportunitate redeschiderea unor mine și exploatarea materiilor prime critice.
România „stă” pe minerale rare
Potrivit unui răspuns al Ministerului conomiei transmis la solicitarea HotNews, din 34 de tipuri de materii prime critice identificate de către Critical Raw Materials Act (Actul european privind materiile prime critice), în România se găsesc:
- resurse nemetalifere: grafit și nisipuri cuarțoase, minerale de bor, fosforite;
- resurse metalifere: cupru, magneziu, bismut, galiu, germaniu și telur, stibiu, titan, wolfram și pământuri rare (T.R.).
Ministerul Economiei susține că a creat cadrul legal pentru redeschiderea minelor și exploatarea metalelor rare prin Ordonanța de urgență 77/2024 privind reglementarea redeschiderii exploatărilor miniere neenergetice.
Ce minerale rare se găsesc în pământul României și cum pot fi exploatate
Statul român exploatează prin compania Cuprumin S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, zăcământul de cupru de la Roșia Poieni, județul Alba. Mai există o licență de exploatare în vigoare pentru zăcământul de cupru de la Moldova Nouă (CS), deținută de Societatea Cupru Mold SA.
Mai există un proiect pentru extragerea cuprului, care tocmai a fost declarat strategic de către Comisia Europeană, desfășurat de compania canadiană Euro Sun Mining, proprietara proiectului aurifer de la Rovina, al doilea ca mărime din Europa.
Potrivit ministerului, România deține cel mai mare sit de grafit din Europa, în perimetrul minier Baia de Fier. Acesta urmează să fie exploatat de către Salrom, companie de stat, proiectul fiind declarat strategic de către Comisia Europeană.
Grafitul este o materie primă pentru tehnologiile avansate din industriile auto (baterii pentru vehicule electrice), electronică (producerea grafenei) și constructoare de mașini.
România deține și o rezervă considerabilă de magneziu, omologată geologic, în perimetrul minier Budureasa din județul Bihor. Și pentru extracția magneziului există un proiect declarat strategic, care urmează să fie pus în aplicare de Verde Magnesium SRL, o companie în spatele căreia se află societatea americană de investiţii Amerocap. Este singurul proiect de extragere a magneziului declarat strategic în UE.
Alte categorii de materii prime critice existente la nivel național sunt pământurile rare și titanul, prezente în perimetrele miniere Jolotca și Lăzarea din județul Harghita, Valea Leucii, în județele Bihor, Arad și Alba.
Ce sunt metalele rare și unde se găsesc ele în România
Prin definiție, metalele rare sunt acele elemente a căror concentraţie la nivelul scoarţei terestre este mai mică de 1%, inclusiv pământurile rare (lantanide şi actinide), metalele preţioase (Aur, Argint, elementele platinice), metale radioactive (Uraniu, Thoriu) şi majoritatea metalelor aflate pe lista materiilor prime critice şi strategice a Uniunii Europene (Litiu, Stronțiu, Vanadiu, Tantal, Molibden, Wolfram, Cobalt, Nichel, Stibiu, Arsen, Bismut, Cupru, Galiu, Germaniu etc.), a explicat Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) la solicitarea HotNews.
Pământurile rare sunt o subcategorie a metalelor rare, dar nu sunt sinonime, mai precizează ANRMPSG.
Unde se află metale rare, potrivit ANRMPSG:
- Zona minieră Baia Mare – Carpaţii Orientali (Nistru, Ilba, Herja, Baia Sprie, Şuior, Cavnic, Bolduţ), unde au fost exploatate zăcămintele polimetalice şi auro-argentifere şi în care pot fi prezente în continuare resurse geologice necunoscute și cu un potențial moderat pentru Cupru, Plumb, Zinc, Aur, Argint, Telur, Bismut, Stibiu, Arsen, Galiu. Resursele pot fi cantonate fie în minereul rămas neexploatat, fie în produsele miniere reziduale din iazurile de decantare aferente minelor închise.
- Zonele miniere Fundu Moldovei, Mănăila, Crucea, Leşu Ursului, Bălan (Carpaţii Orientali) unde au fost exploatate zăcăminte cuprifere metamorfozate şi în care pot fi prezente în continuare resurse geologice necunoscute, neevaluate și cu un potențial moderat pentru Cupru, Plumb, Zinc, Aur, Bismut, Stibiu, Arsen, Indiu, Germaniu, Cobalt. Resursele pot fi, de asemenea, cantonate fie în minereul rămas neexploatat, fie în produsele miniere reziduale din iazurile de decantare aferente minelor închise.
- Zonele miniere din Patrulaterul Aurifer (Munţii Apuseni) unde au fost exploatate zăcămintele polimetalice şi auro-argentifere (Barza, Hondol, Săcărâmb, Haneş-Larga, Trîmpoiele, Roşia Montană, Baia de Arieş etc). şi cuprifere (Roşia Poieni, Valea Morii, Deva, Bolcana) şi în care pot fi prezente în continuare resurse geologice necunoscute, neevaluate și cu un potențial moderat pentru Cupru,Telur, Bimut, Stibiu, Arsen, Indiu, Germaniu, Galiu, Staniu, Seleneiu. Resursele pot fi cantonate fie în minereul rămas neexploatat, fie în produsele miniere reziduale din iazurile de decantare aferente minelor închise.
- Zona banatitică din Carpaţii Meridionali (Moldova Nouă, Bocşa, Ocna de Fier, Dognecea, Tincova, Ruşchiţa etc.) unde au fost exploatate zăcămintele cuprifere, polimetalice şi de fier şi în care pot fi prezente în continuare resurse geologice necunoscute sau neevaluate pentru Cupru, Plumb, Zinc, Molibden, Bismut, Telur, Seleniu, Stibiu, Arsen, Wolfram, Staniu. Resursele pot fi cantonate fie în minereul rămas neexploatat, fie în produsele miniere reziduale din iazurile de decantare aferente minelor închise.
- Zona Băiţa Bihor din Munţii Apuseni, cunoscută pentru zăcăminte polimetalice şi de metale rare şi disperse, cu rezerve geologice cunoscute sau cu resurse neevaluate pentru Cupru, Plumb, Zinc, Telur, Bismut, Wolfram, Staniu, Molibden.
- Majoritatea zăcămintelor din zonele menţionate au fost exploatate în trecut, prin intermediul companiilor de stat. Pentru acestea, decizia de închidere a fost cauzată fie de epuizarea resurselor, fie de faptul că extracţia minereurilor a devenit nerentabilă în lipsa sprijinului financiar venit din partea statului român.
