“Intrarea României în zona euro s-a îndepărtat. Ce a cauzat această evoluție este în special politica fiscală din ultimii ani”, spune Adrian Codirlașu, președintele CFA România, asociația profesioniștilor în investiții. Potrivit sondajului comunității CFA România, orizontul aderării este acum estimat la „peste 13 ani”.
România s-a îndepăratat de zona euro
Deficitele bugetare ridicate și persistente cauzează inflație ridicată, rate de dobândă ridicate precum și datorie publică mare, mai spune Codirlașu. Aceste dezechilibre macroeconomice ne îndepărtează de posibilitatea de aderare la zona euro într-un orizont de timp cel puțin mediu.
Cu treisprezece ani în urmă, România își fixa pentru prima dată o dată oficială pentru intrarea în Zona Euro: 2015. Apoi 2019. Apoi 2024. Între timp, Estonia, Letonia, Lituania și Croația — țări mai mici, uneori mai fragile instituțional — au trecut pragul și au dispărut în mulțimea celor 20 de state care și-au unificat destinul monetar sub semnul lui Mario Draghi și Christine Lagarde, notează Hotnews.
Să nu uităm de Croația, care a intrat în 2023, cu un PIB mai mic, dar cu politici fiscale mai ferme și cu un consens politic pro-euro. Și, de asemenea, Bulgaria, care a adoptat moneda europeană și a devenit cel de-al 21-lea membru al zonei euro.
Trei cicluri care se bat cap în cap
Explicația nu stă într-o singură cifră (deși cifrele sunt devastatoare), ci într-o suprapunere de trei cicluri:
Ciclul fiscal: orientat pe cheltuieli, deficite structurale și creșterea datoriei publice.
Sondajul CFA arată limpede cauzalitatea: „deficitele bugetare ridicate și persistente cauzează inflație ridicată, rate de dobândă ridicate și datorie publică mare”, iar aceste dezechilibre „ne îndepărtează de posibilitatea de aderare”
Ciclul inflaționist: România rămâne în grupul „periferic” al inflației europene. Analiștii anticipează 6,65% inflație anuală la 12 luni – încă departe de cerințele criteriului de la Maastricht, într-un moment în care BCE se luptă pentru a ancora inflația la 2%.
Ciclul geoeconomic: euro nu mai este doar o decizie economică, ci un grad de integrare strategică într-o Europă post-Brexit, post-pandemie și (posibil) pre-recesiune.
Astăzi: deficit bugetar anticipat 2026: 7,0% din PIB, creștere economică 2025: 0,8%, iar datoria publică estimată este de 61% din PIB în 12 luni
Criteriile de la Maastricht cer aproape opusul: deficit sub 3%, datorie sustenabilă, inflație convergentă, stabilitate curs/ dobânzi.
Comentează pe FACEBOOK
