vineri 21 iunie 2024

România poate face un pas mare spre Visa Waiver

CITEȘTE ȘI:

- PUBLICITATE -spot_img

România încearcă să facă progrese cât mai multe în ceea ce priveşte combaterea traficului de persoane, astfel încât la următorul raport al Departamentului de Stat să nu rişte retrogradarea în Pilonul al III-lea. De acest raport depinde şi relaţia bilaterală cu americanii, inclusiv accederea României în Programul Visa Waiver.

România a fost şi rămâne în continuare o ţară sursă a traficului de persoane. Preponderent din considerente socio-economice, majoritatea statelor vest-europene sunt ţări de destinaţie şi exploatare a românilor. Mai ales acolo unde există cerere pentru forţă de muncă ieftină, pentru servicii sexuale sau se tolerează faptele de cerşetorie. În condiţiile în care cele mai multe victime sunt recrutate în special cu oferte din sfera practicării prostituţiei şi cu oferte de locuri de muncă „bine plătite”, exploatarea sexuală este cea mai întâlnită formă de trafic, urmată de exploatarea prin muncă şi cerşetorie.   

Traficul de persoane în scopul exploatării sexuale este de departe cea mai frecventă formă de exploatare. Menţinerea în clasament a aceloraşi ţări de destinaţie (ex. Marea Britanie, Germania, Spania, Italia) arată faptul că reţelele criminale transfrontaliere au găsit şi perfecţionat modalităţi de a-şi asigura câştiguri substanţiale prin specularea vulnerabilităţilor din sistemele anti-trafic pe traseul ţară de origine-ţară de destinaţie.

De regulă, femeile sunt majoritare în rândul victimelor, respectiv persoanele care au un nivel scăzut de educație și probleme în familie, minorii sau persoanele provenite din zone defavorizate ale țării. În plus, mediul on-line a devenit platformă pentru facilitarea comiterii infracțiunilor de trafic de persoane și pornografie infantilă.

România se confruntă cu acest flagel mai ales în ultimii ani și este în atenția SUA din acest punct de vedere. 

Anual, Departamentul de Stat al SUA publică raportul privind traficul de persoane (TIP Report) de către Departamentul de Stat al SUA prin care se evaluează eforturile anti-trafic depuse la nivelul statelor pe baza unor standarde minime. România apare și ea în acest raport.

Raportul Departamentului de Stat clasifică statele în 3 categorii, astfel:

    • În Pilonul 1 sunt statele ale căror guverne îndeplinesc standardele minime pentru eliminarea traficului;
    • În Pilonul 2 sunt statele ale căror guverne nu îndeplinesc în totalitate standardele minime, dar fac eforturi semnificative în acest sens;
      • în Pilonul 2 Watch List, o subgrupă a Pilonului 2, sunt incluse statele în care se constată o creștere semnificativă a numărului victimelor și care nu au demonstrat intensificarea eforturilor anti-trafic; dacă un stat este plasat timp de doi ani consecutiv în această categorie, este inclus automat în Pilonul 3;
    • în Pilonul 3, statele ale căror guverne nu îndeplinesc standardele minime și nu fac eforturi semnificative în acest sens.

Problema este destul de serioasă, România fiind plasată în raportul din anul 2021 pentru al treilea an consecutiv în Pilonul 2 pe lista de supraveghere, preponderent ca urmare a constatărilor privind creșterea semnificativă a numărului victimelor care ar trebui însoțită de măsuri adecvate de combatere.

În vara este așteptată publicarea noului raport, iar eventuala retrogradare a României în Pilonul 3 ar putea avea consecințe negative atât în ceea ce privește imaginea României, cât și în ceea ce privește cooperarea bilaterală cu SUA. Retrogradarea ar putea să însemne, de asemenea, o serie de restricții din partea SUA, cu impact inclusiv pe zona de apărare și în ceea ce privește accederea României în Programul Visa Waiver.

Există toate motivele ca demersurile pentru combaterea traficului de persoane, protejarea victimelor și reflectarea eforturilor anti-trafic în raportul Departamentului de Stat să preocupe intens autoritățile.

Ce fac autoritățile?

Potrivit ultimelor informații, s-au înregistrat creșteri semnificative atât în ceea ce privește acțiunile operative ale poliției, cât și în ceea ce privește numărul de persoane cercetate și arestate. Se depun eforturi semnificative pentru reducerea dimensiunilor traficului de persoane şi a traficului de minori, acțiunile întreprinse ținând cont de recomandările SUA și ale organismelor internaționale cu competențe în domeniu.

România cooperează îndeaproape cu alte state şi organizaţii pentru a combate acest fenomen, fiind obţinute o serie de rezultate concrete apreciate de partenerii externi, potrivit surselor citate.  

Pentru implementarea Strategiei Naţionale împotriva traficului de persoane există un comitet de monitorizare la Guvern la care participă toate instituţiile cu atribuţii în combaterea traficului de persoane şi care a fost preluat mai nou sub coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului. 

În anul 2021, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane a implementat peste 150 de proiecte educaţionale şi 25 de campanii naţionale şi locale de prevenire a traficului de persoane şi au fost desfăşurate peste 2000 de activităţi de informare şi preventive în urma cărora s-a înregistrat un număr de aproximativ 120.000 de beneficiari direcţi.    Rămân şi aspecte unde autorităţile române mai au de lucrat. Spre exemplu, nu este foarte clar cum vor gestiona autorităţile problema pregătirii de specialitate a personalului pentru combaterea traficului şi pentru protejarea efectivă a victimelor. De asemenea, rămâne de văzut cum va fi realizată creşterea concretă a calităţii şi disponibilităţii serviciilor de asistenţă acordată victimelor traficului de persoane de către instituţiile responsabile.

Recomandările americanilor

De altfel, Departamentul de Stat a făcut şi mai multe recomandări ţării noastre: identificarea victimelor din rândul persoanelor vulnerabile, cum ar fi solicitanţii de azil sau copiii din instituţiile guvernamentale, îmbunătăţirea instruirii ofiţerilor de poliţie şi a inspectorilor, investigarea şi urmărirea cazurilor de trafic, incluzând complicitatea oficialilor şi aplicarea unor condamnări consistente, modificarea legislaţiei prin sprijinirea financiară a ONG-urilor care acordă servicii victimelor traficului, formarea judecătorilor care judecă cazuri de trafic, creşterea numărului de poliţişti care investighează astfel de cazuri, oferirea de consiliere juridică şi protecţie în instanţe pentru victimele implicate.

Comentează pe FACEBOOK
author avatar
Jurnalist
- PUBLICITATE -spot_img
- Publicitate -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img

Jurnalist.ro