România redeschide minele de grafit, cupru, magneziu și pământuri rare, devenind o miză strategică majoră pentru independența tehnologică a Uniunii Europene (UE) în fața monopolului deținut de China.
România redeschide minele viitorului: grafit, cupru, magneziu și pământuri rare
Statul român deține 16 (grafit, magneziu, cupru, tungsten, titan, bor, galiu, germaniu, telur și pământuri rare) din cele 32 de elemente considerate critice la nivel european. În baza noului regulament european privind materiile prime critice ( Critical Raw Materials Act – CRMA), trei proiecte majore din țară au primit statut strategic, beneficiind de finanțări estimate la peste 615 milioane de euro, notează TVRInfo. Este vorba despre grafitul de la Baia de Fier, magneziul de la Budureasa și cuprul de la Rovina.
Grafit (Baia de Fier, județul Gorj): Mina de grafit abandonată la începutul anilor 2000 urmează să fie redeschisă de compania de stat Salrom. Aici se află cel mai mare sit de grafit din Europa, material indispensabil pentru bateriile mașinilor electrice și pentru stocarea energiei. Proiectul românesc ar putea primi aproape 200 de milioane de euro finanțare europeană și este considerat unul dintre cele mai importante pentru autonomia energetică a UE.
Magneziu (județul Bihor): Magneziul este vital pentru aliajele ultra-ușoare destinate industriei auto, aeronautică, electronică și militară. Miza este uriașă pentru că Europa depinde aproape total de China pentru procesarea magneziului. Potrivit Curții Europene de Conturi, China controlează aproximativ 97% din procesarea mondială a acestui metal critic.
Cupru (Rovina, județul Hunedoara): proiectul de extracție a cuprului este considerat unul dintre cele mai mari proiecte miniere de acest tip din Uniunea Europeană. Cuprul este o resursă-cheie pentru infrastructura energetică verde și rețelele electrice moderne.
Pământurile rare (Jolotca, județul Harghita): există rezerve importante de pământuri rare, elemente esențiale pentru tehnologia militară, industria semiconductorilor și turbinele eoliene.
Dar există și controverse uriașe. Organizațiile de mediu avertizează că unele proiecte, precum Rovina, pot afecta grav comunitățile și ecosistemele locale.
De asemenea, specialiștii însă că adevărata miză nu este doar extracția, ci procesarea în România. Pentru că dacă țara exportă doar materie brută și importă apoi produse finite scumpe, mare parte din valoarea economică se pierde. Există însă discuții despre rafinarea unor pământuri rare la Feldioara.
Comentează pe FACEBOOK
