În acest weekend, românii îşi vor alege conducătorii în administraţia locală: primarii municipiilor, preşedinţii consiliilor judeţene, membrii Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau ai consiliilor judeţene, primarii din diferitele sectoare ale Capitalei şi membrii în consiliile locale ale fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. Aceste alegeri sunt esențiale pentru viitorul comunităților noastre și este important să ne implicăm pentru a asigura un liderat competent și dedicat.
Potrivit lui Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente, au fost înregistrate 207.389 de candidaturi pentru alegerile locale din acest an.
Potrivit unui raport realizat de Expert Forum pentru alegerile locale din 2024, numărul total de candidaturi este cu aproximativ 20% mai mic decât în anul 2020, când au fost înregistrate 256.038 de candidaturi și în 2016, când au rămas definitiv doar 267.242 de candidaturi.
Diversele formaţiuni politice au prezentat liste de candidaţi în diferite alianţe sau au ales să concureze individual în aceste alegeri locale.
Conform raportului Expert Forum, majoritatea candidaților înscriși pe listele alianțelor sunt din partea Alianței Dreapta Unită – 10.784, urmată de Alianța Dreapta Unită USR-PMP (2009). Alianţa Forţa Dreptei USR + FD a mai adăugat încă 200 de candidați la această listă. În schimb, datele arată că PSD și PNL au fost mai rezervați în privința colaborării la alegerile locale, având doar 845 de candidați înscriși sub alianța electorală PSD – PNL în șapte județe și în municipiul București, cu un total de 215 candidaturi depuse.
Cele mai multe candidaturi au fost depuse de PSD – 52.048, urmat de PNL – 51.373, AUR – 33.729, USR – 13.328 și PMP – 10.014. UDMR are în prezent 8.147 de candidați, iar există și 1.118 candidaturi independente care au fost depuse.
Duminică va fi ziua alegerilor pentru 3.186 de primari ai localităţilor şi pentru primarul general al Capitalei, precum şi pentru 3.186 de consilii locale şi judeţene.
Potrivit lui Toni Greblă, şeful AEP, pentru funcţiile de primari au candidat 11.386 de persoane – 9.776 în mediul rural şi 1.610 în mediul urban.
Cel mai tânăr candidat pentru alegerile ce vor avea loc pe data de 9 iunie are doar puțin peste 23 de ani, în timp ce cel mai în vârstă, „seniorul candidaților”, are în vârstă de 100 de ani. Nu doar aceștia sunt remarcabili – și doi candidați locali au câte 95 de ani, dar a fost remarcat faptul că alți doi au 94.
184.496 de candidați au fost înregistrați pentru consiliul local, ceea ce reprezintă 88% din totalul candidaturilor. De asemenea, 10.729 de persoane s-au înscris în cursa pentru consiliul județean și 275 pentru funcția de președinte al CJ.
Există nouă candidați care își dispută funcția de primar general al Capitalei în această „bătălie” electorală.
– Gabriela Firea (Partidul Social Democrat)
– Sebastian Burduja (Partidul Naţional Liberal)
– Mihai Adrian Enache (Alianţa pentru Unirea România)
– Dorin Iacob (Alternativa Dreaptă)
– Diana Şoşoacă Iovanovici (Partidul S.O.S. România)
– Cristian Victor Popescu Piedone (Partidul Umanist Social Liberal)
– Alexandru Pânişoară (Partidul Ecologist Român)
– Nicuşor Dan (independent)
– Filip Constantin Titian (independent)
Potrivit raportului Expert Forum, un număr de 1.118 candidaţi independenţi s-au înscris în total, majoritatea la nivelul primăriilor și consiliilor locale. Cele mai mari grupuri se găsesc în județele Mureș, Suceava, Harghita, Timiș și Argeș. În schimb, cei mai puțini independenți s-au înregistrat în Călărași, Giurgiu, Mehedinți, Tulcea și Galați.
Cea mai mare competiţie pentru funcţia de primar se desfăşoară în Baia Mare, unde sunt 16 candidaţi pe un singur loc, iar în Constanţa există 14 concurenţi. În Voluntari şi Craiova avem câte 12 candidaţi, iar la Lugoj, Piatra Neamţ şi Galaţi sunt câte 11 aspiranţi. Raportul menţionează că în cazuri rare (4%) avem doar un singur candidat, iar în alte 20% din situaţii avem doar doi.
Competiția cea mai intensă la nivelul consiliilor județene are loc în Maramureș. În schimb, la Dâmbovița sunt doar patru contracandidați, ceea ce reprezintă cel mai mic număr din toată țara.
EFOR a analizat datele publicate de Biroul Electoral Central şi a realizat o evaluare detaliată privind participarea femeilor la procesele electorale.
Chiar dacă numărul de femei care candidează crește ușor, la 24% dintre candidați, acest procent rămâne relativ scăzut comparativ cu anul 2020 și anul 2016, când doar 21% dintre candidați erau femei. Dintre toate funcțiile electorale, cele mai puține femei candidează pentru funcțiile de primar sau președinte al consiliului județean (11%). Cele mai multe candidate se regăsesc la Consiliul General (34%) și în consiliile județene (27%). În ceea ce privește alegerile locale, un sfert dintre candidați sunt femei, iar la Primăria Generală doar doi din nouă candidați sunt de sex feminin.
Potrivit datelor, cele mai multe candidate la alegerile locale din România sunt în Constanța (20%), Tulcea (18%) și Ialomița (17%). Pe de altă parte, numărul cel mai mic de candidate se găsește în Covasna (4%) și în Bistrița-Năsăud și Gorj (6%).
Peste 200.000 de candidaţi au avut o lună întreagă să-şi prezinte propunerile şi proiectele pentru a câştiga voturile cetăţenilor. Acum, campania electorală pentru alegerile locale s-a încheiat, iar duminică, de la ora 7:00, se vor deschide secţiile de votare.
Comentează pe FACEBOOK
