miercuri 12 februarie 2025

Sănătatea orală, premiza sănătății generale

CITEȘTE ȘI:

- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img

Sănătatea orală este considerată, la acest moment, pe bună dreptate, un indicator al stării de sănătate generală, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) abordând sănătatea orală ca parte integrantă a sănătății generale, bolile cavității orale având impact atât asupra stării de sănătate în ansamblul său, asupra bunăstării și calității vieții indivizilor, cât și asupra sistemelor de sănătate și asupra societății prin costurile ridicate asociate. Astfel, promovarea sănătății orale este o cale sigură de promovare a sănătății generale.

În prezent, la nivel global, 2 boli îngrijorează prin prognostic (cancerul și infarctul miocardic) și 2 boli îngrijorează prin frecvență, respectiv caria dentară și parodontopatiile, afecțiuni din sfera de activitate a stomatologiei care conduc topul bolilor orale.

Potrivit OMS, caria dentară rămâne în continuare o problemă importantă de sănătate publică chiar și în țările în care prevalența acesteia este foarte mică sau se încadrează în standardele și recomandările OMS, cu atât mai mult în țările din Europa de Est și grupurile defavorizate din toate țările membre ale UE, afectând 60-90% dintre copiii școlari și majoritatea adulților.

Tot potrivit concluziilor OMS, patologia orală reprezintă o povară majoră pentru sănătate în cazul multor țări și afectează oamenii pe tot parcursul vieții, majoritatea țărilor cu un produs intern brut mic și mediu nefiind în măsură să ofere servicii pentru prevenirea și tratarea afecțiunilor stomatologice, în condițiile în care majoritatea acestora pot fi prevenite în mare măsură și pot fi tratate în stadii incipiente.

Realitatea cruntă din ţara noastră atestă faptul că România este statul membru cu cea mai mare incidență a patologiei carioase, ocupând un rușinos ultim loc în cadrul Uniunii Europene.

În pofida faptului că România înregistrează cel mai mare procent de afectare carioasă la nivelul UE, finanțarea serviciilor medicale stomatologice este încă departe de a răspunde nevoilor reale de asistență stomatologică cu consecințe dintre cele mai nefavorabile pentru populație, în special, pentru asigurați. În acest sens, fondurile alocate pentru asistența medicală stomatologică se situează în jurul unui derizoriu 0,4% din FNUASS (în timp ce în alte țări se alocă cel puțin 4% din aceste fonduri) ajungând ca finanțarea anuală să fie echivalentul a aproximativ 1 EURO/ persoană, restul costurilor pentru servicii stomatologice fiind suportat de către pacienți, care deşi au cea mai proastă stare de sănătate orală din UE sunt împovărați financiar suplimentar.

Pe lângă acest fond cu totul insuficient, neconcordant cu realitatea obiectivă a sănătății orale a populației, structura sistemului de asigurări de sănătate pentru Stomatologie este una cu totul „originală” de o concepție învechită și neancorată realităților prezentului, reprezentată de plafonarea serviciilor de asistență stomatologică, la un umilitor plafon lunar de aproximativ 4.000 lei/medic stomatolog, plafon lunar care se epuizează în primele 2-3 zile din luna calendaristică, ceea ce permite accesul unui număr foarte mic de pacienți la serviciile de asistență stomatologică.

Lipsa fondurilor și a adoptării de politici corespunzătoare la nivelul autorității de stat au dus la micșorarea continuă a numărului de medici și de cabinete stomatologice în relații contractuale cu CNAS (sub 10%), determinând totodată reducerea accelerată a accesibilității la serviciile de asistență stomatologică în special în zonele rurale și, mai ales, în zonele defavorizate.

Situația este cu atât mai dramatică în cazul copiilor, dat fiind faptul că prevalența și gravitatea cariei la copii sunt crescute în Romania comparativ cu celelalte țări din Europa cu implicații majore somatice, psihice și sociale pe termen scurt, mediu și lung asupra dezvoltării armonioase a organismului și a aparatului dento-maxilar al copilului, adolescentului și viitorului adult.

Din perspectiva acestor argumente obiective, este necesar ca instituţiile publice responsabile să îşi regândească acţiunile sau, mai precis, lipsa de acţiune şi să trateze sănătatea orală ca o problemă de sănătate publică prioritară, context în care se impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru stoparea încălcării dreptului fundamental la ocrotirea sănătății, garantat prin Constituție copiilor și tinerilor, precum și categoriilor defavorizate, prin asigurarea și dimensionarea adecvată a fondurilor necesare asigurării asistenței stomatologice pentru categoriile vizate în mod special de sistemul asigurărilor sociale de sănătate,

Totodată, raportat la consecințele pe care le poate avea caria și complicațiile ei asupra întregului organism, consecințe care pot duce la reducerea semnificativă a calității vieții persoanei, precum și la impactul economic major al acoperirii cheltuielilor necesare tratamentelor stomatologice sau al bolilor ce au drept cauză patologia stomatologică, atât la nivelul fiecărui individ/familie, cât și la nivelul bugetului de stat/al autorităților locale, se impune acordarea unui sprijin direct și necondiționat al tuturor instituțiilor statului implicate în zona de decizie privind sistemul de sănătate din România pentru majorarea fondurilor alocate asistenței stomatologice în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și, pe cale de consecință, adoptarea și implementarea urgentă de măsuri concrete, inclusiv de natură legislativă.

Din perspectiva acestor aspecte, Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) a susținut permanent că este imperios necesară inclusiv modificarea Contractului-cadru de furnizare a serviciilor medicale și a normelor acestuia, respectiv o reconsiderare a finanțării serviciilor stomatologice și o altă modalitate de finanțare similară celorlalte specialități medicale, concomitent cu modificarea tarifelor, în concordanță cu costurile reale ale serviciilor medicale stomatologice, cu atât mai mult cu cât acestea au fost modificate nesemnificativ în ultimii ani.

CMSR nu mai poate accepta/gira aprobarea unei finanţări dezavantajoase atât pentru pacienți, cărora li se îngrădește accesul la serviciile de stomatologie, reducând drastic adresabilitatea, cât și pentru medicii stomatologi, care sunt nevoiți să furnizeze servicii medicale la prețuri de decontare derizorii, în condițiile în care asistăm la o explozie a cheltuielilor la gaze, energie etc., cheltuieli inerente activității stomatologice.

Implementarea unor minime măsuri, menținute pe termen mediu și lung, vor fi în măsură să scadă, în timp, efortul financiar major și costurile asociate acoperirii cheltuielilor necesare pentru efectuarea tratamentelor stomatologice, pe măsură ce copiii și adolescenții vor beneficia de programe de profilaxie a cariei, precum și de o accesibilitate ridicată la serviciile de asistență stomatologică.

Prof. dr. Ecaterina Ionescu

Președintele Colegiului Medicilor Stomatologi din România

Comentează pe FACEBOOK
- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img
- Publicitate -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -
- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img

Jurnalist.ro