vineri 14 iunie 2024

Sindromul Peter Pan: cauze si simptome

CITEȘTE ȘI:

- PUBLICITATE -spot_img

Fara sa fie recunoscut de Organizatia Mondiala a Sanatatii, sindromul Peter Pan e o afectiune de care sufera „oamenii mari”, in special barbatii, care nu vor sa isi asume responsabilitatile vietii adulte, avand asteptarea ca cei din jur sa le tolereze, chiar sa le sprijine acest stil de viata.

Sindromul Peter Pan o afectiune?

In conditiile in care acest sindrom nu este recunoscut oficial, e greu de afirmat cu  certitudine cine sufera si cine nu sufera de el.

Faptul ca cineva are un comportament copilaros, precum curiozitatea, dorinta de a se juca, atasamentul fata de lucruri pe care le asociem cu universul copiilor, nu e suficient pentru a considera ca sufera de sindromul Peter Pan.

Sindromul Peter Pan este o condiție psihologică care se caracterizează prin dificultatea de a accepta responsabilități și de a îmbătrâni emoțional sau mental.

Acest concept a fost popularizat de personajul fictiv Peter Pan, un băiat care refuză să crească și să devină adult. Persoanele afectate de acest sindrom pot simți un sentiment puternic de teamă față de maturitate, preferând să rămână în stadii mai puțin mature ale vieții lor.

Această atitudine poate fi alimentată de diferite motive, cum ar fi traumele din copilărie, lipsa modelelor pozitive sau presiunea socială excesivă.

Cauzele acestui sindrom

Cunoastem, cu totii, pe cineva ai carui parinti nu au spus niciodata „Nu”. Nu si-au invatat si disciplinat copilul, nu l-au ajutat sa dobandeasca aptitudini care sa il ajute sa se descurce in viata si, cand copilul a „crescut mare”, au continuat sa il cocoloseasca.

In astfel de situatii, o trecere brusca de la a avea mereu pe cineva care sa faca lucrurile in locul lui, la a fi nevoit sa aiba un loc de munca si sa plateasca facturi poate fi o povara foarte mare pentru „copilul” in cauza.

La cealalta extrema, cineva care a fost abuzat in copilarie, de parinti prea autoritari, de exemplu,  ar putea simti nevoia de a recupera anii inocentei netraite cu adevarat.

Departe de parinti, pot face acum ceea ce isi doresc, prin urmare ar putea sa se intoarca mintal la varsta copilariei.

De asemenea, experiențele traumtice din copilărie, precum lipsa afectivității sau absența unui model parental puternic, pot contribui la dezvoltarea acestui sindrom.

Factorii genetici și biologici nu trebuie excluși, deoarece pot influența modul în care cineva își gestionează relațiile interpersonale și stresul.

Presiunea societății moderne pentru performanțe ridicate și succes poate fi, de asemenea, un factor important în apariţia sindromului Peter Pan.

Individul se simte copleșit de expectativele celor din jur și preferă să evadeze în lumea sa imaginară decât să fac faţă realităţilor vieţii adulte.

Simptomele asociate cu sindromul Peter Pan

Simptomele asociate cu sindromul Peter Pan pot fi diverse și pot varia de la o persoană la alta.Una dintre caracteristicile principale ale acestui sindrom este refuzul de a îmbătrâni sau de a-și asuma responsabilități specifice vârstei adulte.

Persoanele afectate se pot simți blocați în adolescență, evitând să-și asume angajamente serioase sau să-și construiască un viitor stabil.

Persoanele cu sindromul Peter Pan pot avea tendința de a căuta constant distracție și plăceri imediate, fără să gândească consecințele pe termen lung.

sindromul Peter-Pan
sindromul Peter Pan

Alcoolismul este o manifestare des intalnita la cei care au acest sindrom. asa cum spuneam, acestia vor sa evadeze. Ce mod mai facil de a evada ar putea gasi, daca nu alcoolul sau drogurile?

Intr-un final, cineva cu sindromul Peter Pan nu isi doreste sa se schimbe in bine. Nu se auto-corecteaza, nu vrea sa auda de dezvoltare personala. In schimb, si-ar dori sa ramana adultul iresponsabil pentru totdeauna.

Impactul psihologic si emotional al sindromului Peter Pan

Impactul psihologic și emoțional al sindromului Peter Pan poate fi profund asupra individului care se confruntă cu această condiție.

Persoanele afectate pot simți un sentiment de izolare sau de neîmplinire, având dificultăți în a-și asuma responsabilități și în a se integra complet în lumea adultă. Acest lucru poate duce la frustrare, anxietate și chiar la depresie.

De multe ori, cei cu sindromul Peter Pan pot evita angajamente serioase și pot avea dificultăți în menținerea relațiilor interpersonale sănătoase. Lipsa maturității emoționale îi poate face vulnerabili la conflicte sociale și la lipsa unei stime de sine adecvate.

Pe plan profesional, indivizii afectați pot avea dificultăți în a-și atinge potentialul maxim din cauza lipsei de concentrare sau persistenței. Acest lucru poate duce la stagnare sau regrese profesionale, contribuind astfel la creșterea stresului și nemulțumirii personale.

Cum sa gestionezi si sa tratezi sindromul Peter Pan

Diagnosticarea sindromului Peter Pan e subiectiva si, la fel ca in cazul multor altor tulburari emotionale, e problematica fiindca cel afectat nu isi recunoaste afectiunea, nu constientizeaza existenta unei probleme.

De aceea, tot ca in cazul multor tulburari emotionale, e nevoie de ajutor din exterior. Cei din jur trebuie sa gaseasca mijloace de a descuraja stilul „imatur” de viata, de a indeparta posibilele tentatii (timpul prea indelungat petrecut online, petrecerile cu sau fara ocazie etc).

Psihoterapia, sub diferite forme, este cel mai indicat remediu. Prin abordarea potrivita, persoanele care au manifestari precum cele enumerate, ar putea fi ajutate sa capete incredere in sine, sa ajunga sa creada ca viata de adult, cu toate neajunsurile ei, poate avea si o multime de beneficii.

Poate sa ia ceva timp, insa cu metoda potrivita, chiar si Peter Pan poate deveni adult.

Comentează pe FACEBOOK
author avatar
Aria Haret
- PUBLICITATE -spot_img
- Publicitate -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img

Jurnalist.ro