Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) avertizează, într-o poziție oficială, că sistemul judiciar din România se confruntă zilnic cu lipsuri structurale, presiuni constante și o uzură profesională accentuată. Potrivit declarației preluate de Agerpres, dincolo de aparențe și dezbateri publice sterile, realitatea din instanțe este una dură și neglijată.
„Se cere rigoare absolută într-un mecanism care scârțâie. În interior, fiecare zi este o cursă contra timpului, a volumului de muncă și a unui sistem învechit și sufocat de birocrație”, arată procurorii într-un mesaj postat pe pagina oficială de Facebook a AMASP.
Declarația controversată a președintei CSM stârnește reacții: „11.000 de lei e prea puțin”
În același context tensionat, declarația Elenei Costache, președinta Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit căreia o pensie de 11.000 de lei pentru un judecător ar fi „insuficientă”, a generat un val de critici din partea opiniei publice, fiind considerată o dovadă de deconectare de la realitățile sociale.
Legislația instabilă, „inamicul principal” al sistemului
Potrivit AMASP, cea mai gravă vulnerabilitate rămâne legislația instabilă, greoaie și permanent schimbătoare. România are în vigoare zeci de mii de acte normative, dintre care multe suferă modificări frecvente, fără studii de impact sau coerență sistemică.
Exemple recente includ Legea privind protecția datelor victimelor, care, deși necesară, nu oferă soluții practice, trimițând dosarele înapoi la Parchet pentru anonimizare și generând haos procedural.
„Se ajunge ca magistrații să întrebe pe grupuri de discuții – ‘la voi cum se aplică legea?’. Asta arată clar că avem o legislație confuză, care lasă loc de interpretări contradictorii”, arată AMASP.
Codul de procedură penală, depășit și împovărător
Reprezentanții procurorilor susțin că procedurile penale sunt lungi, complicate și, adesea, inutile. Instituții precum camera preliminară, menite să grăbească procesele, au devenit factori de blocaj. Orice abatere minoră poate duce la nulități care întârzie ani de zile soluționarea dosarelor.
„Dosarele complexe cu zeci de inculpați implică mii de pagini și o ordine strictă, în timp ce standardele de probă au fost majorate nejustificat, fără ca legislația să fie adaptată corespunzător”, mai susține asociația.
România, printre țările cu cele mai scurte perioade de reținere
În opinia AMASP, legislația penală românească acordă cele mai extinse drepturi suspecților și inculpaților, în detrimentul eficienței actului de justiție. Perioada de reținere de doar 24 de ore este una dintre cele mai reduse din Europa, comparativ cu 48 de ore în Franța sau Germania, și chiar 72 de ore în Spania.
Activitate non-stop și eforturi neplătite: „Suntem disponibili și în weekenduri și noaptea”
Procurorii semnalează și lipsa de compensații pentru orele suplimentare lucrate. În toate instanțele și Parchetele există rotații de serviciu, iar magistrații trebuie să răspundă la orice oră, inclusiv în weekenduri sau sărbători legale. „Trebuie să ajungi rapid la fața locului, să instrumentezi dosare și să iei decizii importante în timp foarte scurt. Pentru aceste eforturi, nu există niciun spor salarial sau timp liber compensatoriu”, atrage atenția AMASP.
Informatizarea – încă un vis parțial realizat
Un alt punct sensibil este nivelul scăzut al digitalizării. Procesele încă depind masiv de suportul pe hârtie, iar comunicarea între instituții este greoaie și ineficientă. Dotările tehnice sunt modeste, iar lipsa echipamentelor moderne afectează investigațiile – mai ales în cazul infracțiunilor comise cu mijloace digitale avansate.
Lipsa de personal duce la suprasolicitare și întârzieri în actul de justiție
Volumul de muncă al unui magistrat român este considerabil mai mare decât în alte state UE. În timp ce magistrații din Europa au în subordine echipe extinse de specialiști, în România, mulți lucrează doar cu un singur grefier. Lipsa de personal conduce la procese lungi și la scăderea calității actului de justiție.
Investigațiile privind magistrații corupți sunt greu de declanșat
Asociația mai reclamă și faptul că nu există mecanisme independente și eficiente pentru investigarea faptelor penale comise de magistrați. Această vulnerabilitate alimentează percepția publică de impunitate și afectează credibilitatea sistemului.
Soluțiile propuse de AMASP pentru un sistem judiciar funcțional
Printre măsurile propuse de AMASP se numără:
-
simplificarea Codului de procedură penală;
-
introducerea de formulare standardizate, clare și validate instituțional;
-
stabilirea unor criterii transparente pentru delegări și detașări;
-
selectarea rigurosă a procurorilor pentru structurile speciale;
-
numiri în funcții de conducere pe baza unor criterii meritocratice avizate de CSM;
-
evaluări psihologice periodice și măsuri de prevenire a epuizării profesionale (burnout);
-
planuri coerente de formare continuă, adaptate la noile tipuri de criminalitate.
Mesajul AMASP este clar: justiția din România funcționează sub o presiune enormă, iar lipsa reformelor reale riscă să compromită integritatea și eficiența sistemului. Magistrații cer nu doar recunoaștere publică, ci și condiții reale pentru a-și îndeplini misiunea în slujba statului de drept.
Comentează pe FACEBOOK
