Studiile arată că românii sunt preocupaţi în mod constant de echilibrul între viaţa personală şi profesională. Pentru a duce o viaţă sănătoasă şi de calitate, ei acordă o atenţie sporită obiceiurilor zilnice, cum ar fi somnul, odihna şi alimentaţia. Un nou studiu realizat de Centrul de Informare, Prevenire, Risc şi Analiză (CIPRA) confirmă aceste priorităţi ale românilor.
În iunie, un studiu realizat de Reveal Marketing Research a fost prezentat la dezbaterea „Îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor şi promovarea egalităţii de şanse” organizată de CIPRA şi Comisia pentru Egalitatea de Şanse a Camerei Deputaţilor. Această cercetare s-a bazat pe interviuri cu 1.008 persoane folosind metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).
O cercetare recentă a analizat factorii care afectează calitatea vietii de familie, inclusiv stresul pentru părinți, conflictele familiale și dificultatea de a menține un echilibru între munca și viața personală. Rezultatele oferă o perspectivă mai bună asupra problemelor cu care se confruntă familiile moderne și pot ajuta la dezvoltarea de soluții și strategii pentru a îmbunătăți calitatea vieții de familie.
Anul acesta, studiile au arătat că somnul şi odihna sunt aspecte esenţiale în ceea ce priveşte calitatea vieţii, depăşind alimentaţia care se află pe locul trei în top. Analizând cifrele, observăm că somnul şi odihna au cel mai mare impact asupra persoanelor cu vârste cuprinse între 25 şi 35 de ani, iar echilibrul între viaţa personală şi cariera profesională este tot mai important pentru 52% dintre respondenţi – în special pentru cei cu venituri ridicate şi femeile. Însă alimentaţia a înregistrat o scădere de popularitate (51%), deşi este foarte importantă pentru categoria de vârstă între 55 şi 65 de ani. Aceste constatări au fost prezentate de Nadia Lazăr, director executiv al Asociației CIPRA.
Studiul nostru a constatat că 45% dintre respondenți petrec între 3 și 5 ore pe zi cu familiile lor, în principal persoanele cu vârste cuprinse între 45 și 54 de ani și cu un venit ridicat. În ceea ce privește timpul petrecut cu copiii, femeile cu vârste între 25 și 35 de ani și un venit scăzut tind să petreacă mai mult de 10 ore pe zi alături de aceștia.
Potrivit unui sondaj, 78% dintre participanţi se consideră părinţi responsabili pentru copiii lor, în special bărbaţii şi persoanele cu venit mai mare. Printre lucrurile pe care le fac părinţii pentru a asigura o viaţă bună copiilor lor se numără: petrecerea timpului de calitate împreună (67%), acordarea unei atenţii constante sănătăţii lor (50%), oferirea de alimente sănătoase (47%), organizarea concediilor şi a taberelor şcolare (44%), cumpărarea de lucruri la modă, dorite de copii (35%) şi înscrierea la cursuri specifice (33%).
Potrivit unui studiu, părinții din România sunt preocupați în ceea ce privește copiii lor, mai ales în ceea ce privește dependența de dispozitivele digitale (62%). Alte preocupări majore includ riscul consumului de droguri (47%) și confruntarea cu probleme precum bullyingul (42%).
Potrivit sondajelor, comunicarea şi încrederea sunt considerate de 91% dintre părinţi ca fiind cele mai importante aspecte în educarea unui copil.
Studiile arată că femeile, persoanele cu venituri reduse și cei cu vârste între 45 și 65 de ani cred în importanța comunicării și a încrederii în educația copiilor. Conform cercetărilor, opt din zece părinți consideră că indulgența și înțelegerea sunt mecanisme eficiente pentru a crește un copil. Totuși, recompensele și pedepsele nu sunt considerate la fel de eficiente, mai ales de către bărbați cu vârste între 18 și 24 de ani care au un venit scăzut sau mediu.
Când vine vorba de conflictele din familie, comunicarea insuficientă este principalul factor invocat de respondenți (41%), urmat de împărțirea cheltuielilor (38%) și timpul prea puțin petrecut împreună.
Una dintre principalele cauze de stres în familie este îngrijorarea pentru a asigura un viitor sănătos pentru copii. Pe locul doi, se află dorinţa de a fi un părinte implicat în viaţa copiilor, urmată de preocuparea de a petrece timp de calitate cu ei. În plus, multe persoane îşi doresc să ofere copiilor lor un nivel mai bun de trai și să fie parteneri moderni în relația cu ei. Toate aceste aspecte pot fi dificil de gestionat şi pot crea stres în familia noastră, cum a explicat Nadia Lazăr.
Printre preocupările raportate de părinți se numără bullying-ul la școală (42%), abuzul de droguri și stresul. În cele din urmă, apare și problema suicidului în rândul adolescenților, precum și sarcina la o vârstă fragedă. Acestea sunt concluziile trase de Nadia Lazăr din studiul efectuat.
Carmen Holban, vicepreședinta comisiei pentru egalitatea de șanse, a subliniat importanța garantării unui mediu echitabil și sprijinitor pentru dezvoltarea copiilor în timpul unor dezbateri recente. Aceasta este o problemă esențială pentru bunăstarea tinerelor generații.
În discuţia noastră, ne concentrăm asupra îmbunătăţirii vieţilor copiilor noştri prin fericire şi împlinire. Ştim că familia este piatra de temelie a societăţii, dar în aglomeraţia zilnică a vieţii adesea uităm că cei mici sunt viitorul nostru. Trebuie să ne asigurăm că aceste suflete preţioase au tot ce le trebuie pentru a-şi atinge potenţialul maxim şi noi suntem responsabili să le oferim acest sprijin.
Odată ce ne-am asigurat că toti copiii, indiferent de genul lor, au acces la aceleași oportunități și resurse, vom putea să construim un viitor mai bun.
Avem responsabilitatea de a crea un mediu favorabil în care toţi copiii să poată excela și se simtă bine. Educaţia de calitate trebuie să fie accesibilă pentru toți copiii, iar noi suntem dornici să contribuim la aceasta.
Conform lui Carmen Holban, activitățile culturale, sportive și de recreere sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea sănătoasă și echilibrată a copiilor.
Este important să ne asigurăm că drepturile copiilor sunt respectate și protejate. Acesta este unul dintre principalele noastre responsabilități.
Deputatul minorităților naționale, Iulius Firczak, a observat importanța studiului în discuție. Acesta oferă decidenților politici posibilitatea de a identifica mecanismele care vor menține echilibrul în viețile familiei.
O familie fericită are un impact pozitiv asupra societăţii contemporane şi viitoare. Problemele în cadrul acestora pot avea consecinţe economice semnificative, afectând atât bunăstarea individuală cât şi eficienţa şi productivitatea la nivel social. De exemplu, stresul şi conflictele în familie pot duce la probleme de sănătate fizică sau mentală pentru membrii săi, generând astfel costuri suplimentare pentru îngrijire medicală şi pierderi de productivitate la locul de muncă din cauza absenţelor medicale”, a explicat Firczak.
Conform studiilor, copiii din familii dezavantajate pot avea rezultate academice şi comportamentale mai slabe, ceea ce poate afecta perspectivele lor de succes în viitor.
Într-o discuţie recentă, deputatul a abordat temele conflictelor familiale şi importanţa educaţiei financiare în prevenirea acestora. A subliniat că problemele financiare sunt adesea o cauză majoră a disputelor în familie şi că este esenţial să educăm oamenii despre gestionarea banilor pentru evitarea unor astfel de conflicte.
„Conform cercetărilor, persoanele care au o bună cunoaștere financiară iau decizii economice mai bune și au un risc mai mic de a se confrunta cu probleme financiare majore.” Aceste concluzii au fost subliniate și de către deputat.
Comentează pe FACEBOOK
