Marţi, SUA au efectuat o acţiune de autoapărare în Irak, potrivit unor oficiali americani. Această decizie vine într-un moment de creştere a tensiunilor regionale în urma unei lovituri aeriene israeliene asupra Beirutului, care ar fi avut ca rezultat uciderea liderului Hezbollah. Miercuri dimineaţa, un atac ţintit a avut loc în Teheran, soldat cu moartea liderului Hamas Ismail Haniyeh.
Conform unor surse medicale și polițiste irakiene, atacul american a avut loc în interiorul unei baze din sudul Bagdadului, care este utilizată de Forțele de Mobilizare Populară din Irak (PMF). Patru membri ai grupului, care este alcătuit din mai multe miliții armate susținute de Iran, au fost uciși în lovitură și alți patru au fost răniți.
După exploziile recente, Forțele de Mobilizare Populară au emis o declarație în care nu au făcut nicio acuzație cu privire la responsabilul pentru acest act.
Sub rezerva anonimatului, oficiali americani au confirmat că s-a desfășurat o lovitură aeriană în Musayib, în provincia Babil, dar nu au oferit detalii despre locație. Aceștia au declarat că ținta atacului era un grup de militanți care plănuiau să lanseze drone și reprezentau o amenințare pentru forțele americane și pentru coaliția lor.
Niciun oficial nu a oferit detalii despre eventualele victime.
„Prin această acţiune, Statele Unite îşi reafirmă angajamentul faţă de siguranţa şi securitatea personalului nostru”, a afirmat un înalt oficial.
Mai multe rachete au fost lansate săptămâna trecută spre baza aeriană Ain al-Asad din Irak, unde se află forţele conduse de SUA. Cu toate acestea, rapoartele nu au indicat vreun fel de pagube sau victime. Potrivit oficialilor americani şi irakieni, niciuna dintre rachete nu a lovit cu precizie baza.
Acţiunea de marţi este considerată prima lovitură a SUA în Irak din luna februarie. Armata americană a lansat lovituri aeriene în Irak şi Siria, vizând peste 85 de ţinte legate de Gărzile Revoluţionare ale Iranului şi miliţiile aliniate cu acestea.
În Irak, Forţele de Mobilizare Populară sunt un grup paramilitar sancţionat de stat. Cu peste 150.000 de membri, este entitatea dominantă din forţele armate şi este în mare parte loială Iranului. Grupările puternic înarmate şi pregătite pentru luptă au legături strânse cu Gardienii Revoluţiei.
Irakul, un aliat atât pentru SUA cât şi pentru Iran, găzduieşte 2500 de soldaţi americani și are miliții susținute de Iran integrate în forțele sale de securitate. De la izbucnirea războiului dintre Israel și Hamas în octombrie, această țară a fost martora unei escaladări a atacurilor reciproce.
Înainte de a va retrage din Irak, doriți să vă asigurați că lăsați în urmă o țară stabilă și sigură. Potrivit surselor irakiene, se preconizează ca trupele din coaliția militară condusă de SUA să înceapă retragerea în septembrie și să finalizeze oficial activitatea lor până în septembrie 2025. Cu toate acestea, forțele americane vor rămâne într-o poziție de consiliere prin acord recent negociat.
Situația este foarte politizată, cu facțiuni politice aliniate în principal la Iran care doresc să demonstreze că îndepărtează din nou ocupantul de odinioară al ţării. În același timp, oficialii americani încearcă să evite ca Iranul și aliații săi să obțină o victorie.
În 2003, forţele conduse de SUA au invadat Irakul şi l-au înlăturat de la putere pe dictatorul Saddam Hussein, provocând schimbări drastice în ţară. După retragerea lor în 2011, trupele americane au fost nevoite să revină în 2014 pentru a lupta împotriva Statului Islamic alături de o coaliţie internaţională.
Comentează pe FACEBOOK
