Summitul NATO de la Haga din 2025 a adus o decizie istorică: statele membre trebuie să aloce 5% din PIB pentru apărare. Această obligație pune presiune pe majoritatea țărilor europene, care ar ajunge să cheltuiască mai mult pentru apărare decât pentru educație. Pentru România, unde veniturile bugetare reprezintă doar 34% din PIB, aplicarea acestei reguli ar însemna ca aproape 15% din totalul veniturilor statului să fie direcționate către apărare – cel mai ridicat procent din Europa.
Summitul NATO de la Haga și diferențele între state
Deși procentul de 5% din PIB pare identic pentru toate statele, impactul este diferit în funcție de nivelul veniturilor bugetare. Franța, de exemplu, colectează 51,5% din PIB, astfel încât alocarea pentru apărare ar însemna mai puțin de 10% din veniturile sale.
În schimb, România, Bulgaria și Lituania, cu încasări reduse raportate la PIB, sunt mult mai afectate: aceste state vor trebui să direcționeze între 12% și 15% din buget către armată.
Summitul NATO de la Haga și comparația cu cheltuielile pentru educație
În 2023, toate statele europene alocau mai mult pentru educație decât pentru apărare, media UE fiind de 3,5 ori mai mare pentru educație. Dacă recomandările stabilite la summitul NATO de la Haga vor fi aplicate integral, România – dar și alte țări din estul Europei – riscă să cheltuiască mai mult pentru apărare decât pentru educație, ceea ce ar putea crea dezechilibre majore în prioritățile de dezvoltare. Suedia ar rămâne singurul stat european unde educația ar beneficia de o alocare mai mare.
Situația actuală a României și presiunea bugetară
În 2023, România cheltuia 1,7% din PIB pentru apărare, echivalent cu 5% din veniturile bugetare. Creșterea la 5% din PIB ar ridica alocarea la aproape 15% din venituri, de trei ori mai mult.
În plus, România are deja cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană – aproape 9% în 2024 – ceea ce face imposibilă acoperirea cheltuielilor suplimentare prin împrumuturi.
Summitul NATO de la Haga obligă România la reforme fiscale urgente
Summitul NATO de la Haga scoate în evidență vulnerabilitatea României, care colectează cele mai mici venituri bugetare din UE raportat la PIB. În lipsa unor reforme fiscale, precum combaterea evaziunii și alinierea la media europeană de 45% din PIB, România riscă să nu poată respecta angajamentele internaționale și să sacrifice investițiile în educație și dezvoltare pe termen lung.
În concluzie, summitul NATO de la Haga reprezintă nu doar o provocare militară, ci și un test economic pentru viitorul României.
Comentează pe FACEBOOK
