Deficitul bugetar al României a devenit una dintre cele mai stringente provocări economice ale momentului. Sub presiunea Comisiei Europene, autoritățile de la București sunt forțate să găsească soluții urgente pentru redresarea situației financiare, fără a compromite accesul la fonduri europene sau stabilitatea macroeconomică.
Taxa de solidaritate, o măsură controversată
Printre soluțiile vehiculate recent se numără introducerea unei taxe de solidaritate aplicată salariilor care depășesc pragul de 10.000 de lei lunar. Măsura este criticată de economiști, antreprenori și sindicate, fiind percepută drept o formă de penalizare a muncii calificate și o amenințare pentru clasa de mijloc, care se conturează cu dificultate în România.
Datele oficiale sunt elocvente: peste 1 milion de români (mai exact 1.026.502 la data de 12 iunie 2025) au mai multe contracte de muncă active, un număr dublu față de anul anterior. Practic, 17% dintre angajații din România lucrează în paralel la două sau mai multe locuri de muncă, pentru a compensa inflația și costurile tot mai mari ale traiului.
Mediul de afaceri avertizează: risc de evaziune fiscală
Un sondaj realizat de CONAF (Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin) arată că 96% dintre antreprenorii chestionați consideră că taxa de solidaritate va stimula evaziunea fiscală, în timp ce doar 4% cred în eficiența ei. Percepția generală este că suprataxarea muncii va reduce motivația angajaților, va slăbi performanța economică și va accelera migrarea forței de muncă calificate.
Exemple europene: ce putem învăța din alte economii
Experiențele altor state din Europa sunt relevante. În Ungaria, taxele excepționale au frânat creșterea economică și au slăbit competitivitatea. Polonia a redus deficitul prin digitalizarea ANAF și sprijinirea IMM-urilor, nu prin penalizarea veniturilor. Lituania a lărgit baza de impozitare, iar Portugalia a stimulat educația și formarea profesională. România are nevoie de politici fiscale moderne, sustenabile și adaptate realității interne.
Deficitul, acceptabil dacă susține investițiile
Un deficit bugetar poate fi suportabil atâta timp cât susține proiecte cu impact economic pozitiv: infrastructură, educație, digitalizare. Problema apare când cheltuielile nu sunt productive, iar taxarea excesivă temperează consumul și investițiile. Mai mult, majorarea fiscalității într-un climat inflaționist accentuează scumpirile și scade venitul real al populației.
România are nevoie de stabilitate fiscală și viziune
Schimbarea regulilor fiscale în interiorul aceluiași an compromite predictibilitatea economică și îrncurajează strategii de optimizare fiscală. Statul trebuie să revină la principiile fundamentale: transparență, negociere socială, direcție economică clară și echilibru fiscal.
România nu poate construi bunăstare penalizând segmentul activ, ci stimulându-l. O fiscalitate excesivă aplicată muncii calificate nu doar că reduce performanța, ci împinge profesioniștii spre migrație sau evaziune.
CONAF, vocea mediului antreprenorial românesc
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai mare entitate de acest tip din România, având peste 5.500 de companii membre și 245.000 de angajați. CONAF promovează antreprenoriatul sustenabil și dialogul constructiv cu autoritățile. Printre proiectele sale se numără: „Pactul pentru Tineri”, „DigitalUP”, „Romanian Venture Forum” sau „Turismul românesc: între impas și oportunitate”.
Consiliul director este format din Cristina Chiriac, Dana Nuță, Anca Damour, Alina Gamauf, Camelia Șucu, Tatian Diaconu, Marius Ghenea, Nicoleta Munteanu, Gabriela Montoiu, Hildegard Brandl, Corneliu Bodea, Amalia Năstase și Viorica Pușcaș.
Comentează pe FACEBOOK
