Răspunsul la această propunere constă în necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și diminuarea riscului asociat cu bolile legate de o dietă predominant carnivoră. Astfel, se preconizează că până în anul 2050, consumul mediu anual de carne per capita în România ar trebui să scadă de la 65 la 12 kilograme.
Această reducere semnificativă de peste 80% pare să fie dificil de implementat, având în vedere atașamentul tradițional al românilor față de carne. Reacții precum „Carnea îți dă putere” și „Niciodată, nouă ne plac grătarele” ilustrează reticența oamenilor față de acest plan european, conform relatărilor de la Antena3.
Producătorii susțin că renunțarea românilor la consumul de carne se datorează, în principal, prețurilor ridicate. Ei avertizează că, în cazul în care Uniunea Europeană va impune etichetarea produselor din carne, similar avertismentelor privind riscul consumului de tutun, vor fi nevoiți să majoreze prețurile.
Schimbarea obiceiurilor alimentare, în special cele ale românilor, este considerată extrem de dificilă de realizat, conform opiniei psihologilor.
„E greu să îi spui creierului să înlocuiască cu o legumă carnea (…) Acest lucru ține de cum ești educat, de primii ani de viață. Așteptarea ca o astfel de atenționare să ducă la o schimbare de comportament o putem vedea (materializată) peste 20 – 30 de ani”, crede psihologul Mirela Zivari.
Conform cercetărilor, europenii consumă de două ori mai multă carne și de trei ori mai multe produse lactate decât media globală.
