Ies la iveală noi neregului cu privire la achizițiile de măști de protecție, la începutul pandemiei de Covid-19. De această dată în prim-plan se află Ministerul Educației, condus atunci de Monica Anisie. Potrivit Libertatea, e vorba de 15 milioane de măști și 5,7 milioane de euro, bani europeni.
Mai exact, Ministerul Educației a cumpărat în regim de urgenţă peste 15 milioane de măşti, necesare pentru că urmau examenele naţionale.
Un raport oficial, alcătuit de Ministerul Fondurilor Europene, care a verificat ulterior documentele, a dezvăluit problemele din achiziția publică.
Pe 19 mai 2020, Ministerul Educației a demarat achiziția de măști de uz medical, prin procedură de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Contractul a fost câștigat de Unifarm, dar nu a mai fost semnat pentru că „operatorul economic declarat câștigător a solicitat modificarea și completarea ofertei depuse la procedura de achiziție publică”. Practic, a vrut să modifice oferta.
Astfel, achiziția măștilor a fost reluată, în regim de urgență. S-au înscris 17 operatori economici, care, potrivit cerințelor Ministerului Educației, trebuiau să transmită documentele într-un interval de 4 ore.
În două adrese, solicitate de Sanrotex Trading SRL, se cerea modificarea unei cerințe referitoare la standardele de sănătate şi de securitate ale măştilor, dar și să se renunțe la solicitarea Certificatului de conformitate CE. Practic, să se facă rabat de la calitatea măștilor. Iar Ministerul Educației a fost de acord, doar că au transmis informația doar celor de la Sanrotex, care au fost apoi declarați câștigători, subliniază în raport cei care au verificat documentele achiziţiei.
Astfel, cei care au organizat achiziţia de măşti pentru elevi sunt acuzaţi că nu au respectat legea şi nu au oferit tratament egal tuturor participanților la procedură.
Cei de la Ministerul Educaţiei s-au apărat şi au spus că „termenul de depunere a ofertelor a fost foarte scurt”, iar „sistemul informatic a fost blocat o perioadă, defecțiune ce nu le poate fi imputată”.
În septembrie 2021, cele două instituții au ajuns în instanță. La 22 decembrie 2021, Tribunalul Bucureşti a dat dreptate Ministerului Fondurilor Europene.
