Celebrul program Hora Reciclării, generat de compania Returo nu reprezintă nici pe departe un succes. Gândit ca o soluție pentru a încuraja reciclarea plasticului și a sticlei, demersul nou înființatei companii mixte (capital privat și de stat) se dovedește pe zi ce trece un eșec. Oamenii nu și-au schimbat radical obiceiurile. În schimb, boschetarii, oamenii străzii și-au găsit o nouă preocupare. Pubelele din Capitală sunt zilnic luate cu asalt de cei ce caută ambalajul ce le aduce mult râvnita monedă de 50 de bani. Desigur, în goana lor după căutat plastic, aceștia produc adesea multă mizerie. Multe asociații de proprietari se plâng că își găsesc pubelele răscolite și gunoiul împrăștiat pe lângă ele.
În tot acest timp, supermarketurile sunt și ele luate cu asalt. Din fericire, unele dintre ele și-au deschis locații speciale unde colectorii de materiale reciclabile își pot depune prada. În acest fel, nu este afectat ciclul de comercializare.
Un demers frumos parfumat..
Cum a apărut compania din spatele acestui demers?! Și aici este o poveste ce poate a scăpat atenției publicului. RetuRO este compania înființată de către de un consorțiu format din trei acționari privați și un acționar public și desemnată prin lege administrator al Sistemului de Garanție-Returnare. S-au asociat în povestea asta Asociația Berarii României, Asociația Retailerilor, Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, din partea statului român.
„Misiunea RetuRO este de a implementa cel mai mare proiect de economie circulară al României – sistemul de garanție-returnare. Cu ajutorul acestui proiect, vom putea avea un mediu mai curat și mai verde și vom atinge țintele de colectare și reciclare impuse la nivel european prin noul pachet pentru economie circulară al Uniunii Europene. Sistemul de Garanție-Returnare va impulsiona piața de reciclare din România, oferind cantități semnificative și de calitate de materie primă”, este misiunea asumată a noii companii,, postată chiar pe site-ul acesteia. Există chiar și un site dedicat ce îi ajută pe români să găsească locațiile ideale pentru a depune deșeurile colectabile.
Dar o horă ce miroase urât!
Ceea ce este interesant în povestea asta, este modul în care s-au găsit cele 4 entități. Nimeni nu vorbește despre cum au fost alese cele 3 asociații ce au avut privilegiul de a se asocia cu statul român. Cert este că ele se găsiseră una pe alta, iar apoi a venit și instituția de stat alături. Mai mult, pentru înființarea companiei Returo, guvernul României a dat o lege în acest sens. Din acel moment, cu girul ministerului, firma a început să duduie. La nivel declarativ, vorbim de o companie non-profit. Mai exact una ce s-a angajat să reinvestească profitul.
Până să ajungem să vorbim despre profitul Returo, aceasta este deocamdată o mină de aur pentru o parte a mass-media. Reclamele și spoturile acesteia rulează într-un mod obsesiv pe mai multe platforme, cel mai probabil pe sume considerabile. Deci, cumva cineva încasează.
Nu avem încă date concrete despre creșterile semnificative ale materialelor reciclabile. „Este cel mai mare proiect de economie circulară din România, până în acest moment, care va face țara mai verde, mai curată și mai responsabilă”, ne asigură inițiatorii săi. Rămâne de văzut dacă nu cumva principalii beneficiari nu vor rămâne doar instituțiile media și eventual cohortele de boschetari ce dau în prezent iama prin pubelele dintre blocuri.
Comentează pe FACEBOOK
