Recorduri de temperatură în 2023 și 2024: Omenirea, în fața unei crize climatice fără precedent

Planeta se încălzește rapid, iar recordurile de temperatură stabilite în 2023 și confirmate din nou în 2024 pun în dificultate climatologii. Deși legătura dintre încălzirea globală și gazele cu efect de seră emise de activitățile umane este bine cunoscută, amploarea acestei creșteri termice ridică noi întrebări despre evoluția sistemului climatic.

Ce cauzează această supraîncălzire extremă?

Arderea combustibililor fosili și distrugerea ecosistemelor continuă să alimenteze creșterea temperaturilor globale. Însă climatologii explorează acum și alte ipoteze care ar putea explica supratemperaturile din ultimii doi ani. Printre acestea se numără:

• Reducerea stratului de nori care reflectă razele solare.
• Scăderea poluării atmosferice, care influențează reflexia luminii solare.
• Capacitatea redusă a rezervoarelor naturale de carbon, cum ar fi oceanele și pădurile, de a absorbi CO2.

„Suntem încă în proces de analiză pentru a determina dacă asistăm la o schimbare majoră în funcționarea sistemului climatic”, a declarat Gavin Schmidt, directorul Institutului Goddard pentru Studii Spațiale al NASA.

Anomalii climatice în contextul fenomenelor naturale

Variabilitatea naturală a climei contribuie și ea la aceste recorduri. După un ciclu de trei ani cu fenomenul La Niña, care a ascuns o parte din încălzire prin absorbția excesului de căldură de către oceane, fenomenul El Niño a revenit în 2023.

Acesta a eliberat energia stocată, ducând temperaturile globale la niveluri care nu au mai fost atinse în ultimii 100.000 de ani.

Cu toate acestea, climatologii subliniază că perioada de răcire post-El Niño este neobișnuit de lentă. „Dacă temperaturile nu scad mai brusc până în 2025, va trebui să analizăm serios ce se întâmplă”, avertizează Robert Vautard, expert al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC).

Rolul poluării și al schimbărilor antropice

Un factor semnificativ ar putea fi reducerea emisiilor de sulf din transportul maritim, începând cu 2020.

Deși această măsură a fost benefică pentru calitatea aerului, a eliminat un strat care reflecta lumina solară, contribuind astfel indirect la încălzirea atmosferei.

Un alt studiu recent indică o scădere a norilor de joasă altitudine, ceea ce a permis pătrunderea unei cantități mai mari de radiații solare la suprafața Pământului.

Îngrijorări privind pierderea rezilienței planetare

Oamenii de știință atrag atenția asupra altor schimbări îngrijorătoare. „Puțurile” naturale de carbon, precum tundra arctică și oceanele, par să își piardă capacitatea de a regla climatul. Potrivit NOAA, tundra emite acum mai mult CO2 decât absoarbe, iar oceanele se încălzesc într-un ritm care nu poate fi explicat complet de modelele climatice actuale.

„Acesta ar putea fi un semnal că planeta își pierde reziliența. Nu putem exclude această posibilitate”, a declarat Johan Rockström, director al Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic.

Viitorul climatic: mai multe întrebări decât răspunsuri

Cercetările continuă, iar climatologii estimează că va mai dura cel puțin unul sau doi ani pentru a înțelege influența exactă a fiecărui factor.

Cu toate acestea, consensul rămâne clar: fără reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, consecințele asupra climei globale vor deveni din ce în ce mai severe și mai imprevizibile.