Deficitele gemene – concept economic ce semnalează prezența simultană a unui deficit bugetar și a unui deficit al balanței comerciale – reprezintă o provocare semnificativă pentru economia României. Deficitul bugetar apare atunci când cheltuielile publice depășesc veniturile statului, iar deficitul comercial reflectă importurile mai mari decât exporturile.
Acest dezechilibru structural are consecințe majore asupra mediului de afaceri, investitorilor și populației, fiind un semnal de vulnerabilitate economică.
Riscurile deficitelor gemene pentru economia națională
România se confruntă de ceva timp cu această situație delicată, iar implicațiile sunt multiple: de la crețterea inflației și a dobânzilor, la deprecierea monedei naționale, reducerea competitivității economice și instabilitate socială și politică.
Potrivit lui Victor Iancu, partener și lider al departamentului de Strategie al EY România, reacția autorităților nu reflectă gravitatea situației, ceea ce poate fi atribuit unor factori structurali, politici și instituționali.
Percepțiile greșite ale decidenților politici
Unul dintre factorii care contribuie la lipsa de urgență este nivelul relativ scăzut al datoriei publice, care, deși la un maxim istoric de peste 50% din PIB, se menține sub media Uniunii Europene.
Această percepție creează falsa impresie că există „spațiu fiscal”, reducând presiunea pentru implementarea reformelor fiscale și structurale necesare. Experiența Greciei din timpul crizei datoriilor suverane arată că aceste percepții pot duce la crize majore dacă nu sunt corectate la timp.
Dependența de Uniunea Europeană
deficit-bugetarApartenența României la Uniunea Europeană oferă, de asemenea, iluzia unui „colac de salvare” financiar. Fondurile structurale și cele din PNRR contribuie la dezvoltarea infrastructurii, dar nu pot compensa vulnerabilitățile interne. Fără reforme fundamentale, dependența de resurse externe poate agrava dezechilibrele economice.
Politici pe termen scurt, fără viziune strategică
Un alt factor alarmant este lipsa unei viziuni economice pe termen lung. Deciziile politice se axează adesea pe rezultate imediate, influențate de ciclurile electorale.
Măsurile precum reducerile de taxe nefundamentate, creșterile salariale nesustenabile și majorările pensiilor fără acoperire bugetară stimulează consumul pe termen scurt, dar agravează dezechilibrele economice.
Țări precum Polonia și Ungaria au demonstrat că o strategie națională coerentă poate spori competitivitatea și reziliența economică, oferind lecții valoroase pentru România.
Creșterea economică maschează vulnerabilitățile
Crețterea economică robustă a României din ultimul deceniu a contribuit la mascarea unor riscuri asociate deficitelor gemene.
Totuși, această creștere s-a bazat predominant pe consum, cu progrese limitate în domeniul productivității și al diversificării exporturilor. Stabilitatea monedei naționale, susținută de politica prudentă a BNR, a redus presiunea publică pentru reforme, dar a perpetuat iluzia unei situații controlabile.
Pericolul unei crize latente
Deficitele gemene reprezintă o problemă structurală ce amenință stabilitatea economică a României pe termen lung. Decidenții politici trebuie să conștientizeze că amânarea reformelor va crește costurile ajustărilor viitoare.
Este imperativ ca autoritățile să adopte măsuri corective decisive pentru a preveni șocuri economice majore și pentru a asigura sustenabilitatea economiei naționale.
Comentează pe FACEBOOK
