Sorin Grindeanu, președinte interimar al PSD, a profitat de moartea lui Ion Iliescu pentru a livra un elogiu rușinos, care șterge cu buretele crimele și traumele unei tranziții mincinoase. În locul unei reflecții lucide asupra rolului devastator pe care Iliescu l-a jucat în istoria post-decembristă, Grindeanu a ales să vorbească despre „moștenirea democratică” lăsată de un om al cărui nume este legat de sângele Revoluției și de bâtele Mineriadelor.
Ion Iliescu a fost condus pe ultimul drum cu onoruri militare, dar ceea ce a urmat a fost o veritabilă insultă adusă memoriei celor uciși în decembrie 1989 și în iunie 1990. Într-un mesaj public postat pe Facebook, Grindeanu a scris:
„Democrația de care ne bucurăm cu toții este adevărata moștenire lăsată de președintele fondator al Partidului Social Democrat.”
Aceasta este, în fapt, o formă de rescriere a istoriei: democrația invocată de Grindeanu este cea în care dosarele Revoluției și ale Mineriadelor au fost îngropate timp de trei decenii; în care victimele au fost uitate, iar călăii au fost decorați sau promovați.
PSD nu doar că refuză să se dezică de trecutul său murdar, ci îl celebrează. Grindeanu, un politician mediocru dar bine înfipt în structura moștenită a partidului, confirmă încă o dată că reforma reală în PSD este imposibilă. Discursul său laudativ arată că, pentru acest partid, crimele comise în numele puterii nu doar că nu contează, ci sunt considerate un capitol glorios al istoriei recente.
În loc să onoreze adevărul, Grindeanu a preferat omagiul ipocrit. Iar odată cu moartea lui Ion Iliescu, România nu închide un capitol dureros, ci confirmă, prin astfel de declarații, că rănile trecutului sunt încă protejate de zidul complicității politice.
Trecutul nu este mort. În PSD, el e încă decorat cu onoruri militare.
